Euroins România pierde și în fața Curții Constituționale (CCR), după ce a fost respins și în aproape toate cazurile în care contestat deciziile Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) sau ale administratorului său judiciar, CITR, în privința ridicării licenței de funcționare și, ulterior, a procedurii de faliment.

AICI sunt detalii despre motivele care au condus Euroins la ruină, inclusiv un deficit de capital de 400 de milioane de euro, mii de dosare pentru despăgubiri neachitate și un contract de reasigurare cu clauze aproape evidente de abuz, prin care compania a plătit din România o sumă echivalentă cu rezervele de daună

Decizia Curții referitoare la CCR face parte dintr-un demers mai amplu, în care Euroins contestă cel mai controversat articol din Legea nr. 132/2017, privind asigurările RCA, articolul 14, alineatul care stabilește că evaluarea făcută de service-ul auto în privința cuantumului reparației trebuie acceptată de asigurător.

Valoarea reparației se determină utilizând sisteme de evaluare specializate sau prin documente emise conform legislației, în care unitatea de reparații auto poate folosi propria sa valoare a orei de muncă afișată.

Art. 14, alin. 3, legea nr. 132/2017, RCA

Într-o decizie publicată în Monitorul Oficial din 24 noiembrie, Curtea a stabilit că acest articol este constituțional, respingând astfel contestația Euroins, care susținea contrariul.

Curtea Constituțională a afirmat că prevederile legale nu violau drepturile asigurătorilor și sunt conforme cu principiile economiei de piață. Contractele de asigurare RCA sunt, prin natura lor, activități aleatorii, ceea ce înseamnă că asigurătorul are posibilitatea unui câștig, dar și riscul unei pierderi în funcție de evenimentele rutiere.

De asemenea, instanța a constatat că legislația protejează drepturile consumatorilor și încurajează competiția. Posibilele nereguli sau abuzuri ale unităților de reparații pot fi sancționate prin mecanisme legale sau instituții precum Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor sau Consiliul Concurenței.

Curtea Constituțională a hotărât că articolul 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 este constituțional. Decizia are caracter definitiv și obligatoriu.

De asemenea, au existat numeroase litigii legate de articolul 14 din lege, atât în instanțe civile, pe cazuri de daune, cât și în instanțe superioare. În ciuda declarației CCR despre constituționalitatea articolului, instanțele superioare, precum Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), au decis că asigurătorul poate contesta valoarea reparației dacă dispune de elemente care să indice supraevaluarea acesteia.

Detalii despre decizia ICCJ care afirmă că devizul emis de service nu este obligatoriu, le puteți găsi AICI

Compania bulgară Euroins nu a renunțat la piața din România, ci a reintrat prin firme locale cu legături directe, în special în ruta Sofia și intenționează să reia vânzările de RCA.

Bulgarii de la Euroins doresc să revină pe piața din România, care a reprezentat pentru ei o zonă esențială de activitate. În contextul falimentului, au continuat activitatea prin firme românești, utilizând libertatea de circulație europeană și reglementările UE care permit unei companii dintr-un stat membru să opereze în altul. Astfel, Euroins desfășoară operațiuni locale prin societăți românești, emitând polițe direct din Bulgaria. Deși nu au obținut încă toate avizele necesare pentru reluarea vânzărilor de RCA, compania nu și-a abandonat planurile.

AICI aveți detalii despre planurile Euroins cu firmele din România și pericolele asociate, mai ales având în vedere cazul companiei bulgare Dallbogg, interzisă recent la nivel european

Percheziții legate de scoaterea fondurilor pentru daune din țară. La un pas de faliment, Euroins a încheiat un contract de reasigurare cu o societate din grup, dislocând o sumă echivalentă cu totalul rezervelor pentru daune.

Procurorii Parchetului General au efectuat percheziții în 12 locații din București și două din Târgu Mureș, în cadrul unui dosar privind falimentul companiei Euroins, conform unui comunicat oficial.

Detalii mai puteți găsi AICI

În practică, Euroins a direcționat fonduri destinate plății daunelor (rezerve) către societăți din cercul de interes al principalilor săi acționari bulgari. În mod repetat, aceste rezerve au fost plasate în active (acțiuni sau obligațiuni) ale unor entități controlate de acești acționari, unele obscure sau listate pe Bursa din Sofia. Există cazuri în care banii pentru despăgubiri au fost investiți în acțiuni ale unor organizații acuzate de finanțare a terorismului. În plus, înainte de a-și pierde licența, Euroins a efectuat cea mai mare mutare de fonduri în interiorul grupului, transferând o sumă echivalentă cu rezervele de daună către o societate de reasigurare a grupului, EIG Re.

Conform exclusivelor investigații realizate, EIG Re a ieșit din grup, modificându-și acționariatul, dar păstrând suma primită, având în vedere că Euroins România accepta să nu mai beneficieze de acoperirea daunelor de la EIG Re, în cazul unor sancțiuni administrative precum ridicarea licenței. Clauze similare nu se regăsesc în contractele cu reasigurători reputați. Surse apropiate anchetelor indică faptul că focusul anchetei este contractul de reasigurare în valoare de 400 de milioane de euro, bani pe care FGA putea să-i folosească pentru despăgubirea păgubiților.

AICI puteți vedea detalii despre contractul de reasigurare, dispariția reasigurătorului bulgar din grup și declarațiile acționarului majoritar Euroins despre această situație