Prim-ministrul Ilie Bolojan susține o conferință de presă privind reforma pensiilor magistraților, programul SAFE și schimbările în administrație.

Principalele declarații ale prim-ministrului Ilie Bolojan:

„Așa cum cunoașteți, guvernul a transmis ieri spre analiză proiectul legislativ.

Din semnalele publice receptate și din faptul că Consiliul Superior al Magistraturii a convocat adunările generale, rezultă că există premise favorabile pentru obținerea unui aviz mai rapid decât termenul maxim de 30 de zile.

Ne propunem ca săptămâna viitoare, dacă se primește avizul joi sau vineri, pe 28, cel târziu, să inițiem procedura de asumare a răspunderii asupra acestui proiect.

Detalii despre intrarea în vigoare și procentul maxim al pensiei din salariul net:

Săptămâna trecută am avut o întâlnire convocată de președinte cu reprezentanți ai magistraților și, având în vedere solicitarea de a extinde perioada de tranziție de la 10 la 15 ani.

Prin urmare, în fiecare an care va trece, perioada de activitate se va prelungi cu un an. După 15 ani, se va ajunge la pensionarea la vârsta standard.

Am aprobat această solicitare și alte două aspecte tehnice, nerelevante în detaliu.

Procentul maxim – am menținut procentul inițial, pensia nu va putea depăși 70% din ultimul salariu net.

Sunt trei motive principale pentru promovarea acestui proiect: termenul de 28 reprezintă un jalon de acceptare.

Al doilea motiv – corectarea unei nedreptăți. Românii percep că pensionarea la 48-50 de ani reprezintă o situație nedreaptă.

Al treilea motiv – crearea unui sistem de pensii sustenabil.

Dacă nu se va primi avizul, va fi necesar să așteptăm acest termen.

Sper ca toți cei implicați să acționăm cu responsabilitate.

Programul SAFE

Astăzi se finalizează toate procedurile pentru pregătirea aplicației de finanțare, în valoare de 16,6 miliarde de euro, din care 4,2 miliarde de euro alocate pentru infrastructură, iar peste 12 miliarde de euro pentru dotări ale armatei, Ministerului Afacerilor Interne și celorlalte forțe ale sistemului de apărare națională.

Peste 90% din fonduri pentru transporturi sunt destinate autostrăzilor din Moldova, pentru care nu existau anterior finanțări.

Lucrările din segmentul dintre București și Pașcani, aflate în desfășurare, vor putea fi continuate, astfel încât până în 2029-2030 aceste tronsoane să fie finalizate.

Această solicitare de finanțare va fi prezentată la Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) luni. După aprobare, va fi comunicată oficial Comisiei Europene.

Estimăm că, până la sfârșitul primului trimestru al anului viitor, vom avea vizibilitatea asupra proiectelor selectate pentru finanțare.

Licitațiile organizate vor beneficia de finanțare garantată.

Paralel, vom continua negocierile cu furnizorii pentru dotările necesare Armatei României și cu țările cu care se vor face achiziții comune.

Depunerea acestei aplicații aduce câteva beneficii:

Asigură echipamente pentru forțele armate și respectă obligațiile asumate față de NATO și SUA privind contribuția la bugetul de apărare.

Susține industria de apărare și promovează implicarea companiilor private românești în lanțul valoric european al industriei de apărare.

Obiectivul este ca 50% din producție să fie realizată în România.

Contribuie la reducerea deficitului bugetar, monitorizarea financiară și are dobânzi cu jumătate față de cele actuale, cu rambursare pe 40 de ani și perioadă de grație de 10 ani.

Pachetul fiscal și reformele administrative

Al doilea pachet a avut întârzieri din cauza contestațiilor depuse la Curtea Constituțională și a deciziei acesteia de a declara neconstituțională prevederea referitoare la testarea angajaților de la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) cu pantograful.

Nu s-au făcut modificări suplimentare în Parlament, considerăm că acest pachet va fi declarat constituțional.

A fost stabilit termenul de 10 decembrie pentru avizare, ceea ce este un lucru pozitiv. Acest pachet reprezintă fundamentul bugetului pentru anul viitor, iar adoptarea sa permite depunerea celei de-a patra cereri de plată în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Jalonul privind taxarea poluării oferă un discount de 20% pentru mașinile noi și penalizări pentru cele foarte vechi. Adoptarea acestui jalon este condiție pentru depunerea cererii nr. 4.

Obținerea acestui grant este esențială pentru finanțarea investițiilor anului viitor.

În trimestrul al treilea comparativ cu anul precedent, veniturile bugetare au crescut cu aproape 10 miliarde de lei, din impozite, TVA (15%), accize (11%), precum și contribuțiile la Casa de Sănătate (8%).

Cheltuielile bugetare din octombrie au scăzut cu peste 500 de milioane de lei față de anul trecut.

Este necesar să reducem deficitul prognozat la 8,4% în acest an prin diminuarea cheltuielilor, pentru a evita noi taxe și impozite.

Pachetul fiscal, anticipat pentru luna decembrie, va constitui baza bugetului pentru anul următor.

Din august, se va introduce o majorare a impozitului pe proprietăți pentru persoanele fizice.

Această creștere a fost necesară deoarece impozitele pe proprietatea persoanelor fizice erau cele mai mici din regiune. Aceste venituri contribuie semnificativ la bugetul local, finanțând dezvoltarea comunităților.

Se investește în asfaltare, în rețele de apă și gaze, în modernizarea spitalelor.

Anul viitor, guvernul nu va mai putea realoca fonduri pentru echilibrarea bugetară, așa cum s-a întâmplat anterior, deoarece resursele nu vor fi suficiente. Banii pot fi direcționați către cofinanțarea proiectelor de dezvoltare locale.

Am susținut adoptarea pachetului pentru administrație, care nu presupune doar reducerea cheltuielilor de personal, ci și creșterea eficienței administrației locale și descentralizarea acesteia.

Este important să eliminăm posturile în exces sau ineficiente, pentru a asigura eficiența cheltuielilor publice.

Este nevoie de o analiză a administrației pentru a identifica posibilitățile de optimizare.

Unde se constată supraproducție sau ineficiență, aceste posturi trebuie eliminate. În cazul unor bugete și ținte stabilite, trebuie menținute angajamentele până la finalul anului.

Dobânzile de pe piață s-au redus recent, existând posibilitatea unor reduceri suplimentare.

Percepția conform căreia salariile vor scădea cu 10% nu reflectă realitatea.

Posturile excedentare pot fi eliminate dacă se depășește norma stabilită pentru personal.

Un exemplu: achitarea a 840 milioane de lei lunar pentru chirii inițial, redusă la jumătate după reducerea numărului de vehicule, cu economii semnificative și fără a afecta funcționarea normală a administrației.

Sporurile asociate fondurilor europene nu trebuie să devină scop în sine, ci să atingă scopul de a beneficia de finanțări.

Nu a fost justificată neadaptarea finanțărilor PNRR, iar plățile de sporuri au crescut peste nivelul normal în ultimul an.

Departamentele care nu utilizează fondurile europene nu trebuie să beneficieze de sporuri maxime.

Angajații din sistemul de sănătate alocă peste 90% din buget pentru salarii, reducând fondurile pentru medicamente, dotări și alte servicii esențiale.

Este necesară intervenția pentru a evita ca aceste spitale să devină alegerea pentru personal, nu pentru pacienți.

De exemplu, extinderea utilizării medicamentelor generice reduce costurile, iar ponderea medicamentelor inovatoare de ultimă generație, mai scumpe, trebuie gestionată pentru a oferi servicii mai eficiente.

Singurele metode eficiente pentru stabilitatea financiară sunt reducerea cheltuielilor și accesarea fondurilor europene.

Propunerile ministrului de interne privind redistribuirea personalului trebuie implementate prioritar, mai ales în domeniul siguranței publice.

Exemplu: reducerea numărului de jandarmi în sediile administrative, înlocuirea personalului în plus cu sisteme eficiente, reorganizarea dispeceratelor și supravegherilor video pentru a optimiza resursele.

Susținerea acestor măsuri va continua, în vederea eficientizării serviciilor publice.

Reducerea sumei forfetare alocate parlamentarilor cu 10% poate fi realizată fără impact semnificativ, având în vedere beneficiile financiare și administrativ-politice.

Adoptarea rapidă a acestor măsuri va diminua costurile sociale și va crește sustenabilitatea finanțelor publice.

Gestionarea eficientă a companiilor de stat

Am identificat un pachet de societăți comerciale unde este necesar să intervenim imediat pentru a implementa planuri de restructurare și eficientizare.

Cele care nu pot fi salvate trebuie închise, în timp ce cele care pot funcționa trebuie să își reducă pierderile. Din cele 27 de companii cu capitaluri negative și pierderi de 1,2 miliarde de lei în anul anterior, plătiți restante de 6,5 miliarde de lei, se impune acțiune fermă.

Societățile care nu au prezentat planuri de redresare vor fi obligate să o facă, pentru a nu perpetua situația deficitară.

Există și societăți mai mici, neactiv, care pot fi închise fără probleme, pentru a reduce pierderile.

Responsabilitatea va reveni ministerelor și unui grup de lucru coordonat de viceprim-ministru, pentru implementarea planurilor de redresare și restructurare.