Factura aparentă pe care locatarii din blocuri o sunt obligați să o achite include pierderile semnificative din sistemul de distribuție. În marile orașe, dependente de sistemele centralizate de încălzire, factura de întreținere nu reflectă doar consumul real al proprietarilor. O mare parte din cost acoperă pierderile tehnologice ale rețelelor, adică apa caldă sau agentul termic care se pierde în sol înainte de a ajunge la consumatori. Se suportă costuri mari pentru cei care nu au nicio vină!
Factura aparentă pe care locatarii din blocuri o sunt obligati sa o plătească!
Persoanele care locuiesc în apartamente plătesc pentru întreținere așa-numita factură fictivă, fiindcă nu doar energia termică consumată, ci și pierderile mari ale rețelelor vechi de distribuție a încălzirii. Se observă diferențe majore între agentul termic produs și cel efectiv utilizat în apartamente. Potrivit Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), România are unele dintre cele mai deteriorate sisteme de termoficare din Uniunea Europeană.
Metoda de calcul pentru facturarea încălzirii către blocuri include atât energia utilă, cea efectiv ajunge în apartamente, cât și pierderile din rețea. Operatorul transportă un volum de energie, iar dacă o parte se pierde înainte de a ajunge la branșament, aceasta este inclusă în costurile sistemului. Asociațiile de proprietari primesc o factura care nu reflectă doar consumul măsurat cu gigacalorimetru, ci și pierderile necontabilizate în mod precis. Locatarii achită factura finală, după ce operatorul facturează agentul termic livrat către branșament, indiferent dacă acesta provine din consumul efectiv sau din pierderile din rețea.
Proprietarii, nevoiți să plătească deși nu consumă!
Una dintre problemele frecvent întâlnite de locatari este reprezentată de pierderile de apă din blocuri. În astfel de cazuri, proprietarii și chiriașii sunt nevoiți să suporte costurile, chiar dacă nu au nicio vină. Se generează conflicte între beneficiari și Asociația de Proprietari. Diferența dintre volumul total facturat de furnizor și consumurile declarate de locatari se atribuie drept „pierderi de apă”. Sumele variază în funcție de oraș și cantitatea de apă consumată.
Asociațiile de Proprietari sunt obligate să stabilească o metodă legală și echitabilă de repartizare a costurilor suplimentare, astfel încât proprietarii și chiriașii să fie responsabili de plățile aferente. Legea permite mai multe modalități de împărțire a pierderilor, precum repartizarea proporțional cu numărul de persoane din apartament, în funcție de consumul individual, în mod egal pentru fiecare locuință, proporțional cu cota-parte indiviză sau prin ajustarea tarifului pe metru cub de apă. Locatarii care consideră că au fost nejustificat nevoiți să achite pierderile de apă pot contestă aceste sume în instanță, prezentând argumente și dovezi clare de încălcare a legii.
Una dintre obligațiile de plată care generează conflicte între locatari și asociație o reprezintă „pierderile de apă”. Toți proprietarii sau chiriașii trebuie să plătească pentru pierderile din sistem cauzate de avarii sau diferențe între volumul total facturat de furnizor și consumul declarat de locatari. Persoanele din blocuri trebuie să suporte costurile legate de pierderile masive ale rețelelor vechi ale sistemului de termoficare.
Lasă un răspuns