Documentul evidențiază că, dacă carantina ar fi fost implementată cu o săptămână mai devreme, în martie 2020, numărul de decese în primul val ar fi fost redus aproape cu jumătate – aproximativ 23.000 de vieți salvate.

Raportul citat de Le Figaro descrie atmosfera din Downing Street ca fiind „toxică și haotică”, caracterizată de conflicte interne și de influența distrugătoare a lui Dominic Cummings, principalul consilier al prim-ministrului. Cultura organizației era dominată de frică și lipsă de încredere, iar opiniile unor funcționari, în special ale femeilor, erau adesea neglijate. În locul unei conduceri ferme și coerente, deciziile erau amânate sau modificate de la o zi la alta, facilitând răspândirea rapidă a virusului.

Urița situației, minimalizată

Boris Johnson este criticat pentru faptul că nu a perceput gravitatea crizei în primele săptămâni, fiind de părere că pandemia „nu va avea un impact semnificativ”. Această atitudine optimistă a condus la întârzierea măsurilor de distanțare socială și a izolării, ceea ce a făcut inevitabilă instaurarea unui lockdown total pe 23 martie 2020. Ancheta arată că, dacă restricțiile ar fi fost aplicate mai devreme, lockdown-ul ar fi putut fi mai scurt sau chiar evitat.

Raportul analizează și alte decizii controversate. Programul „Eat Out to Help Out”, introdus în vara anului 2020 pentru a sprijini restaurantele, a fost stabilit fără consultarea experților și a subminat mesajele de sănătate publică. De asemenea, încercările guvernului de a relaxa restricțiile de Crăciun au creat „așteptări false”, ulterior retrase, generând confuzie și frustrare.

Un alt episod critic este incapacitatea autorităților de a menține continuitatea conducerii atunci când Johnson a fost internat cu Covid. Dominic Raab, desemnat să preia responsabilitățile, nu avea un plan clar, iar raportul remarcă neclaritatea modului în care ar fi fost gestionate deciziile dacă premierul ar fi fost indisponibil mai devreme sau și-ar fi revenit.

Guvernul din Regatul Unit a reacționat „prea puțin și prea târziu”

Baronessa Heather Hallett, președinta anchetei, a concluzionat că toate cele patru entități ale guvernului britanic – Anglia, Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord – au reacționat „prea puțin și prea târziu”, nereușind să evalueze amploarea pericolului sau urgența răspunsului necesar. Ea a accentuat că liderii au fost puși în fața unor decizii extrem de dificile, dar lipsa de pregătire și coordonare a condus la o reacție ineficientă.

Raportul face parte dintr-o anchetă amplă, care a audiat peste 160 de martori, incluzând pe Boris Johnson, Dominic Cummings și Matt Hancock. În curând, urmează să fie publicate concluzii suplimentare privind vaccinurile, efectele pandemiei asupra copiilor și adolescenților, precum și răspunsul economic la criză.

Reacțiile politice nu au întârziat. Liderul opoziției, Sir Keir Starmer, a afirmat că Regatul Unit trebuie să fie pregătit „dintr-o poziție de reziliență națională” pentru următoarea situație de criză, subliniind că numeroase servicii publice, inclusiv sistemul de sănătate NHS, nu și-au revenit complet după pandemie.