Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat, acum șase luni, o decizie cu impact major în dezbaterea care afectează România de mulți ani: poate un stat să reducă veniturile magistraților (salarii sau pensii) fără a compromite independența Justiției? Răspunsul CJUE este clar și ferm: DA, poate.

„Prima de pensionare” eliminată din legislație după 13 ani de suspendare

cazul ajuns la Bruxelles a fost inițiat de șase judecători pensionari care au solicitat în instanță plata unei „prime de pensionare” echivalente cu șapte salarii brute. Această primă fusese prevăzută în lege și acordată până în 2010, când Guvernul Emil Boc a suspendat-o din motive financiare.

Timp de 13 ani, toate guvernele succesive au prelungit suspendarea prin ordonanțe de urgență, iar în 2022 această primă a fost abolită complet din legislație odată cu adoptarea noii legi a magistraților.

Magistrații au susținut că eliminarea acestei prime le-a afectat dreptul de proprietate și, mai grav, independența judecătorului în componenta sa financiară. Tribunalul București le-a respins cererea, argumentând lipsa unei baze legale pentru plăți.

Ei au făcut apel, iar Curtea de Apel a solicitat CJUE să clarifice dacă astfel de măsuri pot compromite independența Justiției.

Pe scurt, CE a cerut Curții de Apel să stabilească dacă suspendarea și apoi abrogarea primei de pensionare afectează principiul independenței Justiției. Răspunsul CJUE, din 5 iulie 2025, este clar: Nu. Astfel de acțiuni nu încalcă, în mod automat, autonomia Justiției.

De ce nu afectează independența? Logica CJUE redefinește discuția despre salariile și pensiile magistraților

Mai importante decât concluzia sunt argumentele care o susțin, stabilind principii orientative pentru toate statele membre ale Uniunii Europene:

1. Reducerile trebuie să fie stabilite prin lege și să fie proporționate.

Statul poate diminua veniturile magistraților dacă măsura este adoptată conform legii, justificată obiectiv și aplicată în limite rezonabile.

2. În contextul crizelor sau restricțiilor bugetare, măsurile trebuie să fie temporare și să nu vizeze exclusiv magistrații.

Solidaritatea trebuie să rămână un principiu: nu doar anumite categorii de bugetari suportă ajustări.

3. Statul poate reduce veniturile magistraților și pe termen lung, pentru consolidarea echilibrului bugetar.

Modificările sistemului de salarizare nu trebuie să fie consecința doar situațiilor excepționale.

4. Veniturile trebuie să fie suficient de mari pentru a preveni corupția.

Singurul „prag” impus de CJUE este că salariile și pensiile trebuie să rămână suficiente pentru a proteja integritatea judecătorilor față de presiuni și tentații.

5. Nivelul veniturilor trebuie comparat cu salariul mediu în țara respectivă.

Independența financiară nu se măsoară în valoare absolută, ci în raport cu contextul socio-economic al fiecărui stat.

Analiza CJUE pentru România: veniturile magistraților depășesc în mod semnificativ media națională

Instanța europeană a determinat raportul dintre salariile magistraților și salariul mediu brut pe economie:

• un judecător în primii ani de activitate are venit de 2,9 ori mai mare decât media națională;
• un judecător de la Curtea Supremă câștigă de 5,8 ori mai mult.

Concluzia CJUE: remunerațiile judecătorilor din România sunt proporționale cu importanța funcției și nu afectează independența sistemului judiciar.

Guvernul condus de Ilie Bolojan a propus recent un nou proiect pentru reforma pensiilor judecătorilor, care include:

• pensie limitată la 70% din salariul net,
• perioadă de tranziție de 15 ani pentru implementare.

Consiliul Superior al Magistraturii a respins inițiativa, menținând poziția de opoziție față de orice reducere a avantajelor de pensie.