„Nu doar prezentul, ci și viitorul nostru depind de funcționarea eficientă a piețelor de capital. Economiile cu piețe de capital robuste se dezvoltă mai rapid, suferează inovații mai ample și gestionează mai eficient șocurile economice comparativ cu cele dependente în mod predominant de o singură sursă de finanțare. Este, astfel, surprinzător paradoxul în fața căruia ne aflăm. Uniunea Europeană integrează unele dintre cele mai mari economii mondiale, companii de nivel internațional și forță de muncă specializată, și, cu toate acestea, piețele europene de capital rămân fragmentate, cu un potențial de creștere parțial nevalorificat, în raport cu exemplul pieței americane”, a afirmat Badea la evenimentul „30 de ani de Bursă – trecut, prezent și viitor al pieței de capital”, organizat de Bursa de Valori București.

Conform celor menționate, în Europa, doar 20% din finanțarea companiilor provine de pe piețele de capital, în timp ce 80% vine din sectorul bancar. În Statele Unite, raportul este invers – aproximativ 80% din finanțare este asigurată de piețele de capital, iar doar 20% de împrumuturi bancare, conform Agerpres.

Oficialul BNR a evidențiat că de peste un deceniu s-a lansat oficial Uniunea Piețelor de Capital, însă progresul a fost extrem de lent, fiind înregistrate 27 de reglementări diferite, legislație variată privind insolvența, sisteme fragmentate de compensare și decontare, precum și diferențe culturale în preferințele investitorilor.

Leonardo Badea a subliniat că experiența piețelor emergente din regiune evidențiază potențialul de creștere, iar Bursa de Valori București demonstrează că evoluția este posibilă, având în vedere că valoarea de piață s-a dublat în ultimii cinci ani, ajungând aproape de 57 miliarde euro în 2025, iar numărul investitorilor retail a crescut cu 348%, depășind 274.000 de participanți.

„Acest ritm alert de dezvoltare a fost susținut de noi listări de companii private, de introducerea la tranzacționare a pachetelor de acțiuni deținute de stat, precum și de emiterea de obligațiuni guvernamentale. Indicele BET-Total-Return a înregistrat o creștere de peste 230% în ultimii cinci ani, ocupând locul doi în regiune și depășind considerabil piețele emergente globale. Datele confirmă că reformele instituționale solide combinate cu angajamente strategice pot determina performanțe comparabile cu cele ale piețelor mature din Europa de Est”, a explicat Badea.

De asemenea, a menționat că reclasificarea Bursei de Valori București la statutul de „piață emergentă secundară”, în urma upgrade-ului realizat de FTSE Russell în 2020, a consolidat încrederea investitorilor străini, a crescut lichiditatea și a favorizat vizibilitatea companiilor românești pe plan internațional.

„Privind evoluția companiilor listate pe BVB, trebuie remarcat faptul că, din punct de vedere economic, ponderea companiilor nonfinanciare listate este încă redusă. În 2024, acestea au generat doar 4,5% din valoarea adăugată brută a sectorului nefinanciar, au angajat 1,3% din forța de muncă și dețineau 6,6% din active. Aceste proporții indică clar existența unui potențial semnificativ pentru extinderea bazei de emitere a titlurilor”, a evidențiat prim-viceguvernatorul.

Se remarcă, de asemenea, un nivel ridicat de concentrare în funcție de cifra de afaceri. Companiile din sectorul extractiv dețin cea mai mare pondere în cifra de afaceri a societăților listate (40%), în ciuda numărului redus—doar trei. Sectorul industriei prelucrătoare include cele mai multe societăți (34 de firme), cumulând 27% din cifra de afaceri. Cele patru companii din sectorul utilităților au o pondere de 23% în cifra de afaceri, fiind al treilea segment ca importanță. În prezent, nicio companie din sectorul agricol nu este listată pe piața principală.

„Este important de menționat că, din unele perspective, companiile cotate la BVB au performanțe economice și financiare superioare față de media sectorului nefinanciar. Rentabilitatea activelor (ROA) a fost de 9,8% în 2024, cu 1,2 puncte procentuale peste media sectorului, iar sănătatea financiară a firmelor listate este superioară celei a întregului sector al companiilor nefinanciare din România. Aceste societăți prezintă niveluri mai bune ale gradului de îndatorare, lichidității generale și ale termenului de recuperare a creanțelor. În special, gradul de îndatorare redus (38% față de 163% la nivelul întregii economii) indică un potențial semnificativ pentru atragerea de finanțare suplimentară în viitor”, a menționat Badea.

El a adăugat că societățile listate la BVB au o structură de finanțare mai solidă comparativ cu cele ale economiei generale. Acestea se bazează preponderent pe capital propriu (65%, față de 36% la nivelul întregii economii), iar datoriile comerciale reprezintă a doua sursă de finanțare. Portofoliul de credite bancare acordate acestor companii, în septembrie 2025, insuma 9,4 miliarde lei și se menține de calitate superioară față de media sectorului nefinanciar.

„De asemenea, rata creditelor neperformante (NPL) în România este de 2,82% la nivel general, iar pentru societățile nefinanciare listate această rată era de doar 0,15% în septembrie 2025”, a subliniat oficialul BNR.

Referitor la cauzele structurale ale deficitului ridicat al contului curent, Badea a precizat că, în domeniul comerțului exterior, la finalul anului 2024, companiile listate la BVB au avut o influență relativ redusă asupra totalului importurilor și exporturilor, fiind de 6,2 miliarde euro și, respectiv, 4 miliarde euro (echivalentul a 5,6% și 5,2% din totalul economiei).

„Aceste date nu indică doar poziția actuală, ci și potențialul de dezvoltare. De aceea, sunt încrezător în oportunitățile care se profilează, nu doar pentru țara noastră, ci pentru întreaga regiune. Infrastructura digitală avansată facilitează tranziția rapidă către sisteme de piață moderne. Creșterea veniturilor creează rezerve importante de capital de investiții. Apartenența la UE oferă un cadru stabil de reglementare și acces la resurse financiare. Procesul de aderare la OECD crește transparența pieței și stimulează dezvoltarea unei strategii coerente pentru piața de capital. Centrele emergente de inovație din București, Praga, Tallinn sau Varșovia stimulează utilizarea instrumentelor financiare pentru susținerea finanțării întreprinderilor. În plus, dezvoltarea regională și integrarea cu piețele europene majore sunt principalele direcții de urmat pentru Europa de Est”, a concluzionat reprezentantul BNR.

El și-a exprimat convingerea că piața de capital din România va urma această traiectorie, iar după 30 de ani de activitate a BVB, suntem în fața unei analize asupra rezultatelor obținute și a provocărilor pentru pașii viitori.