Un grup de șapte deputați ai Partidului Național Liberal a depus la Senat un proiect de amendare a Legii nr. 544/2001 referitoare la accesul la informații de interes public, care ar permite autorităților să ascundă mai ușor informații sensibile sub denumirea de „informație cu regim special”.

Inițiativa introduce o categorie nouă de informații excluse de la dezvăluire publică și rescrie articolul 6 al legii, astfel încât orice persoană are dreptul la informații de interes public „cu excepția celor supuse unui regim special”.

Proiectul este inițiat de deputații PNL Dragoș-Fănică Ciobotaru, Adrian-Felician Cozma, Adrian Mocanu, Ciprian Pandea, George Scarlat, Robert-Ionatan Sighiartău și Dumitru Țiplea, toți apropiați de conducerea partidului, inclusiv de premierul Ilie Bolojan, potrivit unei analize PressHub.

„Informație cu regim special”, o măsură discreționară pentru conducerea instituțiilor

Conform proiectului publicat pe site-ul Senatului, „informația cu regim special” cuprinde date despre cercetări științifice în desfășurare sau finalizate, rezultate și metodologii, secrete comerciale și patente. Stabilirea acestei categorii se va realiza „la nivelul fiecărei autorități sau instituții publice, prin ordin al conducătorului”.

Modificările la articolul 6 permit instituțiilor să refuze cererile pentru informațiile încadrate în această categorie și le conferă dreptul expres de a respinge comunicarea informațiilor dacă solicitările sunt considerate abuzive sau vizează informații cu regim special.

Formularea vagă a textului generează riscul ca orice informație sensibilă — de la contracte publice la modul de cheltuire a subvențiilor de partid — să fie clasificată drept „secret comercial” și, astfel, inaccesibilă publicului, avertizează jurnaliști și organizații civice.

Arhivele digitale, limitate la cinci ani

Proiectul introduce un nou alineat la articolul 5, conform căruia autoritățile publice trebuie să publice automat informațiile prevăzute de lege — rapoarte de activitate, bugete, salarii, sume de finanțare — doar pentru o perioadă de cinci ani. După această durată, obligația de a le menține online încetează.

În prezent, Legea 544 nu limitează durata păstrării arhivelor electronice, permițând consultarea lor pe termen lung și reconstrucția istoriei cheltuielilor publice. Limitarea la cinci ani ar muta documentarea înapoi la documente fizice dificil de accesat, necesitând cereri suplimentare și potențiale litigii.

Pentru jurnaliști și ONG-uri, această modificare ar afecta semnificativ anchetele pe termen lung, care implică serii de bugete, contracte și rapoarte de peste zece ani, de la subvențiile către partide politice la contracte de publicitate finanțate din fonduri publice.

Modalitatea de comunicare a informațiilor publice

Proiectul modifică și modul de comunicare a datelor de interes public, indicând că acestea pot fi furnizate electronic, pe suport de hârtie sau verbal, însă doar „la sediul instituției sau autorității publice”. Astfel, răspunsurile verbale telefonice — frecvent utilizate pentru clarificări rapide — ar fi eliminate.

În motivare, inițiatorii semnalează „abuzuri” din partea solicitantilor, care ar trimite cereri repetate sau similare, utilizând informațiile „în interes propriu” pentru lucrări, petiții tendențioase sau pentru a prejudicia instituțiile, citând exemple legate de invenții, cercetări și patente.

Deputata afirmă clar că „interesul public minim” trebuie să justifice accesul la informații, solicitantul fiind obligat să motiveze cererea — abordare diferită față de actuala legislație, care garantează accesul liber „oricărei persoane”, fără justificări suplimentare.

O nouă tentativă de restricționare a Legii 544

Inițiativa liberalilor reluă, într-un mod diferit, încercările anterioare de a introduce criterii precum „rea-credință” sau taxe disproporționate pentru solicitări de informații, proiecte abandonate după reacții publice puternice.

De data aceasta, instrumentul propus este subtil. Termenul de „regim special” pare inofensiv la prima vedere, dar lăsat la discreția conducătorilor de instituții, fără control extern, poate transforma excepția în regulă iar transparența în excepție.

Proiectul se află în faza inițială a procesului legislativ, fiind înregistrat la Senat și supus avizării și consultărilor. Dacă va fi adoptat în forma actuală, ar putea constitui cea mai severă restricție a dreptului de acces la informații de interes public de la adoptarea Legii 544, cu riscul de a contraveni articolului 31 din Constituție privind dreptul la informație.