Reducerea deficitului bugetar și a celui de cont curent reprezintă probabil cea mai accesibilă soluție pentru autorități. Aceasta este concluzia a doi economiști bancari de renume din România. „Rezolvarea problemei prin inflație este probabil cea mai nedreaptă abordare! Pentru că povara este extrem de distribuită inegal. Nu cred că cineva dorește ca această parte a populației să sufere cel mai mult, însă aceasta pare a fi soluția cea mai la îndemână pentru guvern”, afirmă Valentin Tătaru, economist șef ING Bank.

„Guvernele tolerează inflația, o preferă și, prin aceasta, transferă consumatorilor ajustarea dezechilibrelor macroeconomice. Deficitul bugetar generează inflație, în timp ce taxele indirecte, accizele și TVA contribuie la creșterea prețurilor. În prezent, avem o inflație de 10%, ceea ce înseamnă că guvernul a diminuat cu 10% economiile în lei ale cetățenilor”, afirmă Adrian Codirlașu, președintele CFA România.

Specialistul explică faptul că inflația, spre deosebire de impozite și taxe, reduce și rezervele de economii, ceea ce, din punct de vedere economic, înseamnă constrângere financiară. În prezent, în România, se resimte o formă de constrângere financiară generată de inflație și dobânzi real negative, contribuind la diminuarea acestor deficite.

Valentin Tătaru consideră că există totuși perspective ca acest guvern să implementeze o reformă reală a sectorului public. „Creșterea salariului mediu net în sectorul public până în luna august a fost deja stopată. În câteva aspecte, se observă o încetinire a cheltuielilor, dar aceasta nu reprezintă neapărat o reformă profundă”, afirmă economistul șef al ING Bank.

În ceea ce privește inflația, Tătaru menționează că aceasta este cea mai regresivă formă de taxare, fiind foarte nedreaptă, deoarece afectează în special persoanele cu venituri mici, atât prin prețurile plătite la cumpărături, cât și prin lipsa de active investiționale care să-și aprecieze valoarea în timp.

„Deja în SUA se discută despre conceptul de economie cu șuvițe divergente, în care anumite segmente ale economiei își cresc veniturile, în timp ce altele le scad. Este o realitate cu care ne confruntăm și noi. La nivel global, aproximativ 20% dintre consumatori, în funcție de venituri, răspândesc circa 60% din cheltuielile economiei. Această situație se reflectă parțial și în România”, afirmă Valentin Tătaru.

Adrian Codirlașu adaugă: „România s-a împrumutat pentru a importa. Înțelesul acestui impuls fiscal este că sectorul privat nu a răspuns prin creșterea ofertei, ci prin importuri, ceea ce a dus la un deficit crescut al contului curent. Acesta contribuie la deficitul bugetar și creează dezechilibru. Problema principală o reprezintă cheltuielile, modul în care sunt gestionate fondurile publice, iar o parte din deficitul de 9% provine din emiterea de obligațiuni, adică tipărirea de bani. Aceste emisii de obligațiuni bei în masa monetară, influențând atât deficitul de cont curent, cât și inflația”, explică specialistul.

Indicele Prețurilor de Consum din octombrie s-a situat la 9,8% față de aceeași perioadă a anului anterior, în ușoară scădere față de 9,9% în luna precedentă. Acest nivel este ușor sub estimarea de 9,9% și se menține în concordanță cu media consensului Bloomberg. Inflația de bază a rămas stabilă la 8,1% în octombrie, conform previziunilor. Se observă o încetinire marginală în ultimele două luni ale anului, iar rata anuală a inflației se estimează că va încheia anul 2025 în jur de 9,7%.