Oficialul a menționat că Grecia a înregistrat deja progrese notabile, iar nivelul datoriei va scădea la 137,6% din PIB în anul 2026, de la un nivel de 210% din PIB după perioada pandemică.

Pierrakakis preconizează o creștere economică a Greciei de 2,4% în anul următor, fiind semnificativ mai mare decât media europeană. El a subliniat că Grecia va continua sa mențină excedente primare, estimate la 2,8% în 2026, și va menține unul dintre cele mai rapide ritmuri de reducere a datoriei în Uniunea Europeană.

Ministrul elen de Finanțe a evidențiat importanța diminuării poverii datoriei, afirmând că Grecia intenționează să evite transferarea poverii financiare către generațiile viitoare și adoptă o politică fiscală agresivă, dar durabilă.

Datele Eurostat indică faptul că la sfârșitul anului trecut, cele mai mici proporții în PIB ale datoriei publice erau în Estonia (23,5%), Bulgaria (23,8%), Luxemburg (26,3%), Danemarca (30,5%), Suedia (34%) și Lituania (38%). În schimb, 12 state membre ale Uniunii Europene aveau ponderi ale datoriei în PIB mai mari de 60%, cel mai ridicat nivel fiind în Grecia (154,2%), Italia (134,9%), Franța (113,2%), Belgia (103,9%) și Spania (101,6%).