Lipsa ouălor de pe raioanele unor magazine din România a generat o amploare a îngrijorării la nivel național, fiind intens amplificată de imagini și înregistrări distribuite viral în mediul online. Un raport de sinteză realizat de dr. ing. Leonard Constantin Stafie evidențiază însă că situația este mult mai complexă decât o criză alimentară obișnuită și reprezintă rezultatul convergenței unor factori structurali, economici și epidemiologici care s-au acumulat în ultimul deceniu.

1. Rezumat executiv

Dispariția ouălor observată pe rafturile unor unități comerciale la începutul lunii noiembrie 2025 rezultă dintr-o combinație de factori comerciali, epidemiologici, logistici și structurali din ultimul deceniu. La presiunea exporturilor, focarele de gripă aviară din Europa și dezechilibrele din lanțul intern de aprovizionare se adaugă fragilitatea structurală a sectorului avicol românesc, afectat de investiții masive încă neamortizate, costuri în creștere și relații comerciale profund dezechilibrate cu marile lanțuri de comerț cu amănuntul.

2. Context structural — un sector vulnerabil după un deceniu de presiuni continue

2.1. Tranziția către „bateriile îmbunătățite” (sistem 3), impusă în 2013

Din anul 2013, România a fost constrânsă să adopte definitiv sistemele de creștere a păsărilor ouătoare în baterii avansate, conform reglementărilor europene privind bunăstarea animalelor.

Această modificare a generat:

• Investiții majore în ferme (modernizări, reconstrucții, sisteme de ventilație, microclimat controlat, reducerea densității);

• Costuri de milioane de euro per fermă, cu perioade de recuperare de 15–20 de ani;

• Reducerea temporară a producției în perioada de tranziție.

Această situație evidențiază vulnerabilitatea actuală: investițiile realizate în urmă cu 10–12 ani nu sunt încă recuperate complet, iar cerințele pieței cresc din nou.

2.2. Anunțuri ale retailerilor privind eliminarea ouălor cu cifra 3

În ultimii doi ani, mai multe rețele mari de magazine au comunicat oficial intenția de a elimina gradual ouăle provenite din sistemul 3 (baterii îmbunătățite), înlocuindu-le cu sisteme 2, 1 sau 0.

Implicări:

• Presiune accentuată în domeniul avicol, deoarece:

  • Investițiile mari din 2013 nu au fost încă amortizate;

  • Trecerea la sistemele 1/0 implică noi investiții de zeci de milioane, dificil de susținut pentru majoritatea fermelor;

  • Sistemele alternative necesită suprafețe extinse, forță de muncă suplimentară, biosecuritate mai dificil de gestionat și costuri mai ridicate de producție.

• Riscul ca mulți crescători să nu poată continua activitatea, ceea ce duce la scăderea ofertei interne.

Acest cadru structural explică vulnerabilitatea pieței interne în fața oricăror șocuri externe.

2.3. Ultimii 5 ani — cea mai dificilă perioadă pentru sectorul avicol românesc

Sectorul avicol a suferit impacte majore între 2020–2025, din cauza suprapunerii mai multor crize:

• Pandemia COVID-19 – perturbări logistice, creșteri de preț la furaje și medicamente;

• Războiul din Ucraina – creșteri dramatice ale prețurilor la cereale, energie și combustibili;

• Concurență neloială din partea produselor ieftine provenite din Ucraina, cu costuri de producție mai mici și fără respectarea standardelor UE;

• Inflație crescută – presiune asupra salariilor, energiei, utilităților și ambalajelor;

• Cresterea prețurilor la energie, factor critic pentru fermele cu sisteme de climatizare non-stop.

Toate aceste costuri au fost suportate în mare măsură de către fermieri, nu de către distribuitori sau retaileri.

2.4. Relații comerciale nefavorabile cu rețelele de retail

Producătorii din domeniu semnalează de ani de zile mai multe probleme structurale:

• Licitații opace pentru achiziții;

• Presiuni comerciale pentru prețuri extrem de mici la producător;

• Costuri suplimentare impuse crescătorilor:

  • Taxe de promovare,

  • Taxe de campanie,

  • Promoții,

  • Reducerile,

  • Reclame, toate suportate de către crescători.

Rezultatele acestor condiții sunt:

• Profitabilitate redusă,

• Vulnerabilitate crescută la șocuri,

• Capacitate limitată de investiții,

• Dependență de exporturi pentru a asigura prețuri satisfăcătoare.

3. Cauzele imediate ale deficitului de ouă (noiembrie 2025)

3.1. Creșterea accelerată a exporturilor de ouă românești

Datele INS indică faptul că România a exportat:

• 33.000 tone în 2024,

• peste 35.000 tone în primele opt luni ale anului 2025, un volum excepțional de mare.

Motivul: prețuri mai favorabile la export decât în piața internă.

Sub presiunea dificultăților financiare din ultimii ani, fermierii au ales soluția economică cea mai avantajoasă.

3.2. Focarele de gripă aviară din Germania și Franța (toamna 2025)

Statele membre ale UE au raportat în octombrie–noiembrie 2025:

• multiple focare,

• sacrificări de păsări,

• reducerea efectivelor,

• creșteri rapide ale importurilor.

Piețele din vestul Europei au început să caute ouă din România, unde producția era stabilă.

Cererea crescută de pe piețele externe a ridicat prețurile în export, determinând redistribuirea volumelor.

3.3. Dezechilibre regionale în lanțul intern de aprovizionare

Național nu s-a înregistrat un deficit total, ci rupturi locale cauzate de:

• contracte insuficiente,

• întârzieri de livrare,

• retaileri mici afectați în mod special,

• dependență de câțiva distribuitori majori.

3.4. Amplificarea percepției prin mediatizare și rețelele sociale

Foarfecele de pe rafturi au fost fotografic și filmate, devenind virale în mediul online.

Percepția de criză a alimentat cumpărări impulsive și a generat presiune suplimentară asupra stocurilor.

4. Concluzii generale

Criza ouălor din noiembrie 2025 nu reprezintă o criză de producție, ci o criză de structură și echilibru economic, accentuată de contextul internațional. Sectorul avicol românesc:

• încă suportă amortizarea investițiilor masive din 2013;

• se află în fața unei noi tranziții impuse (eliminarea ouălor cu cifra 3);

• resimte costuri ridicate din crizele recente;

• se confruntă cu presiuni comerciale dezechilibrate;

• este tentată să exporte pentru a menține sustenabilitatea economică.

În aceste condiții, orice șoc extern (precum focarele din Germania și Franța) poate conduce rapid la întreruperi pe rațele de distribuție.

5. Recomandări punctuale și strategice

Pe termen scurt

1. Publicarea săptămânală a datelor despre exporturi și stocuri;

2. Implementarea de contracte de aprovizionare internă obligatorii în situații de criză;

3. Înființarea unui mecanism temporar de sprijin pentru menținerea cotei de consum interne;

4. Comunicare clară pentru prevenirea panicii și neînțelegerilor.

Pe termen mediu

1. Dezvoltarea unui cod de bune practici în relația dintre retail și producători;

2. Susținerea investițiilor pentru tranziția către sisteme alternative (1 și 0);

3. Stabilirea unor reguli clare și transparente pentru licitațiile din marile rețele comerciale;