„Directorii executivi au salutat pachetul amplu de reforme fiscale pentru perioada 2025-2026, adoptat recent, reprezentând un pas esențial în abordarea deficitului fiscal și a datoriilor publice în creștere. În contextul unei consolidări fiscale ample, necesare și cu riscuri înclinate spre o tendință negativă, aceștia au solicitat un mix echilibrat de politici și reforme structurale ambițioase pentru a susține creșterea economică, a restabili sustenabilitatea fiscală și a menține stabilitatea financiară”, se menționează în documentul citat.

Reprezentanții FMI au evidențiat importanța implementării complete a măsurilor de consolidare fiscală planificate pentru 2025-2026, urmate de ajustări suplimentare pe termen mediu pentru consolidarea încrederii pieței și asigurarea durabilității financiare.

Potrivit experților, pentru a promova o consolidare fiscală benefică creșterii economice și echității sociale, reformele fiscale pe termen mediu trebuie să urmărească mobilizarea veniturilor și îmbunătățirea distribuției acesteora, consolidând în același timp stimulentele pentru muncă și menținând atractivitatea investițiilor de capital.

„Unii membri au recomandat prudență în aplicarea noilor măsuri fiscale, pentru a preveni descurajarea cererii interne. Ei au sugerat continuarea eforturilor privind reformele structurale fiscale, inclusiv în gestionarea finanțelor publice, pentru îmbunătățirea guvernanței fiscale și eficienței cheltuielilor”, se precizează în raport.

Reprezentanții FMI au fost de acord că reapariția presiunilor inflaționiste necesită o abordare precaută a politicii monetare, pentru a asigura o revenire durabilă a inflației în limitele prognozate. Ei au recomandat reluarea reducerilor ratei dobânzii doar după modularea creșterii salariilor și a prețurilor. De asemenea, au remarcat că o creștere graduală a flexibilității cursului de schimb, pe termen mediu, ar spori reziliența economiei la șocuri. Totuși, unii membrii au recomandat o abordare precaută pentru flexibilitatea cursului valutar pe termen scurt, având în vedere expunerea valutară semnificativă a țării.

Directorii au apreciat întărirea rezilienței sectorului financiar, care a înregistrat bilanțuri bancare mai robuste. Cu toate acestea, în contextul creșterii expunerii băncilor la datoria publică, a creditului de consum în creștere și a volumului considerabil de credite cu risc valutar, au subliniat importanța monitorizării continue a calității activelor, testării la stres a condițiilor de lichiditate și consolidării gestionării crizelor financiare.

De asemenea, oficialii FMI au evidențiat necesitatea accelerării reformelor structurale în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență și a optimizării gestionării investițiilor publice pentru a valorifica fondurile disponibile din Uniunea Europeană (UE).

„Aceste reforme, combinate cu utilizarea deplină a fondurilor UE, vor impulsiona potențialul de creștere pe termen mediu și vor contribui la consolidarea echilibrului fiscal și balanței externe. Reformele în guvernanță, inclusiv o gestionare eficientă a întreprinderilor de stat și creșterea predictibilității cadrului de reglementare, sunt esențiale pentru atragerea investițiilor. Creșterea participării pe piața muncii prin investiții în capitalul uman va ajuta la atenuarea impactului unor fenomene demografice nefavorabile. Tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon, împreună cu finalizarea Uniunii Energetice a UE, va consolida securitatea energetică”, punctează analiza citată.

O misiune a FMI, condusă de Joong Shik Kang, a evaluat în septembrie, la București, evoluțiile recente ale economiei naționale.

echipa Fondului a avut consultări cu oficiali din Ministerul Finanțelor, Banca Națională a României și alte organisme guvernamentale, precum și cu reprezentanți ai mediului privat și ai societății civile.

Evaluările în baza Articolului IV reprezintă un proces de supraveghere obligatoriu pentru toate statele membre, urmărind analiza situației economico-financiare naționale și formularea recomandărilor privind politicile monetare, financiare și economice pentru menținerea stabilității și a unei dezvoltări sănătoase.

În prezent, România nu are în derulare un acord de asistență financiară cu Fondul Monetar Internațional, însă instituția periodic evaluează evoluția economiei naționale în cadrul consultărilor pe Articolul IV.

Ultima misiune FMI la București a avut loc între 3 și 7 februarie 2025, condusă tot de Joong Shik Kang.

Estimările FMI indică o creștere a economiei României de 1% în 2025 și 1,4% în 2026, previziunile fiind ajustate în jos față de estimările din primăvară, de 1,6% și, respectiv, 2,8%.