„Vă rog să aveți în vedere că o pensie medie de pensionare în magistratură este aproape 5.000 de euro în prezent. În comparație, pensia medie în România se situiază între 550 și 600 de euro”, a declarat Bolojan joi seară, la Euronews.

Prim-ministrul a accentuat necesitatea corectării acestei diferențe semnificative. „Există o diferență considerabilă între pensia medie și cea din magistratură, iar aceste aspecte, indiferent dacă ne plac sau nu, trebuie ajustate”, a menționat Bolojan.

Bolojan a detaliat că reforma vizează două elemente indisputabile: prima constă în majorarea vârstei de pensionare. Discuțiile s-au concentrat asupra perioadei de tranziție de la situația actuală la noua limită de vârstă.

„Cu cât această perioadă de tranziție este mai scurtă, cu atât corecția va avea loc mai rapid. Evident, acest lucru poate genera anumite inechități, deoarece unii pensionează la anumite vârste, în timp ce alții la vârste mult mai avansate”, a explicat premierul.

O perioadă de tranziție mai extinsă înseamnă că efectele acestor ajustări se vor realiza pe o perioadă mai lungă, însă tensiunile în sistem ar fi mai reduse.

Al doilea aspect vizează nivelul pensiei în raport cu ultimul salariu. În proiectul susținut de Guvern, se compară pensia cu date din Europa și cu salariul net final.

„Gândiți-vă că, în prezent, pensia reprezintă aproape 80% din salariul brut, dar nu depășește ultimul salariu net”, a afirmat Bolojan.

Situație neobișnuită

Prim-ministrul consideră că această situație este anormală, indiferent de sistemul de contribuție. Este vorba despre echitate, diferențele între pensia din magistratură și pensia medie în România, precum și despre sustenabilitatea socială.

„Pe acest subiect, nu s-a ajuns la un consens”, a menționat Bolojan, referindu-se la negocierile cu magistrații.

Bolojan a avertizat că sistemul de pensii necesită ajustări urgente din cauza tendințelor demografice. Peste 10 ani, la pensionare, vor fi aproape 500.000 de persoane din generația născută între 1968 și 1970.

„Gândiți-vă că persoanele care urmează au un număr mult mai mic, între 200.000 și 300.000, iar în următorii 15-20 de ani, vor intra în activitate aproximativ 150.000 de tineri de 18 ani”, a spus prim-ministrul.

„Fără măsuri de corectare a acestor dezechilibre cât mai curând, vom compromite viitorul economic al României pentru anii următori”, a avertizat Bolojan.

Premierul a subliniat că România suportă în prezent consecințele deciziilor greșite din trecut și ale neîndeplinirii unor reforme la timp.