Ultima ședință de politică monetară din 2023 a BNR: dobânda cheie menținută la 6,50%

De asemenea, Consiliul de Administrare al Băncii Naționale a României a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la nivelul de 7,50% pe an și păstrarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 5,50% pe an, precum și conservarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale instituțiilor bancare, conform Agerpres.

„Deciziile CA al BNR reiterează angajamentul de a asigura și păstra stabilitatea prețurilor pe termen mediu, într-un mod care să sprijine o creștere economică durabilă. Consiliul de administrație subliniază că, în condițiile actuale, un echilibru între politicile macroeconomice și reformele structurale, inclusiv utilizarea fondurilor europene pentru stimularea potențialului de creștere pe termen lung, sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și consolidarea capacității economiei românești de a face față eventualelor perturbări”, se arată în comunicatul bancii.

BNR precizează că monitorizează cu atenție evoluțiile din mediul intern și internațional și este pregătită să intervină cu instrumentele disponibile pentru atingerea scopului principal privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, păstrând în același timp stabilitatea financiară.

Rezerva centrală indică faptul că rata anuală a inflației a crescut în septembrie la 9,88%, față de 9,85% în august 2025, fiind influențată de creșterea prețurilor la combustibili și energie, precum și de segmentul non-alimentar al inflației de bază, mai ales în condițiile în care aceste creșteri au fost aproape în totalitate compensate de scumpirea redusă a segmentelor LFO și tutun.

Pe parcursul trimestrului III 2025, rata anuală a inflației s-a majorat la 9,88%, față de 5,66% în iunie, în condițiile în care expirarea schemei de plafonare a prețului la energie electrică la 1 iulie și creșterea TVA și a accizelor începând cu 1 august au avut impact direct asupra dinamicii IPC, în special asupra costului energiei și carburantilor, aceștia din urmă fiind mai puțin afectați de scăderea prețurilor pentru fructe și legume.

De asemenea, inflația CORE2 ajustat s-a accelerat în trimestrul III 2025, ajungând la 8,1% în septembrie, față de 5,6% în iunie, acest impuls fiind determinat de transferul majorării cotei TVA în prețuri, de menținerea cererii ridicate pe anumite segmente și de așteptările inflaționiste pe termen scurt. Factorii secundari au fost creșterea costurilor salariale și efectele indirecte ale scumpirii energiei și carburantilor, precum și fluctuațiile cursului de schimb leu/euro și creșterea prețurilor la produse agroalimentare.

În octombrie 2025, rata anuală a inflației a scăzut ușor la 9,76%, fiind influențată de reducerea dinamicii prețurilor la combustibili și LFO, dar și de continuarea creșterii prețurilor energiei din cauza scumpirii gazelor naturale, în timp ce rata inflației CORE2 ajustat s-a menținut la 8,1%.

Inflația calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) în octombrie 2025 a crescut la 8,4% față de 5,8% în iunie 2025. Rata medie anuală a inflației IPC s-a majorat la 6,6% în octombrie, față de 5,1% în iunie, iar rata medie anuală a inflației conform IAPC a urcat la 6,2% de la 5,3% în perioada similară.

BNR evidențiază că cele mai recente date statistice confirmă o creștere de 1,2% a activității economice în trimestrul II 2025, după stagnarea în trimestrul precedent, ceea ce indică o deschidere moderată a deficitului de cerere agregată în prima jumătate a anului față de estimările anterioare.

Se reafirmă și menținerea ratei de creștere anuală a PIB la 0,3% în trimestrul II 2025, reflectând evoluții divergente la nivelul principalei componente a cererii agregate, cu o scădere a investițiilor și o contribuție parțial compensată de creșterea consumului gospodăriilor. În același timp, influența negativă a exporturilor nete s-a redus semnificativ în trimestrul II 2025, datorită divergenței între creșterea volumului exporturilor și scăderea importurilor, ceea ce a dus la o reducere a deficitului comercial și a balanței de cont curent, deși această din urmă a prezentat o pierdere relativ mai moderată din cauza deteriorării veniturilor primare.

Detaliile recente și analizele indică o stagnare aproape totală a activității economice pe parcursul semestrului II 2025, dar cu o creștere a dinamicii anuale a PIB-ului în trimestrul III, ca urmare a evoluțiilor diferențiate la nivelul componentelor cererii și sectoarelor economice majore în comparație cu perioada similară a anului trecut.

În perioada iulie-septembrie 2025, vânzările cu amănuntul au înregistrat ușoare scăderi anuale, iar producția industrială a continuat să se reducă în iulie-august față de aceași perioadă din anul precedent. În schimb, lucrările de construcții au consemnat un avans semnificativ în primele două luni ale trimestrului III, fiind stimulat de un reviriment pe toate segmentele, în special în cel rezidențial. Exporturile de bunuri și servicii au crescut față de importuri, reducând deficitul comercial și cel de cont curent, pe parcursul lunilor iulie și august 2025.

Pe piața muncii, datele recente relevează reducerea personalului angajat în perioada iulie-august 2025, și o scădere ușoară a ratei șomajului conform Biroului Internațional al Muncii în trimestrul III, după creșterea temporară din primele două trimestre. În același timp, sondajele din octombrie indică o readucere în atenție a intențiilor de angajare pe termen foarte scurt și o reducere a deficitului de personal, însă valoarea acesteia rămâne sub nivelul din trimestrul III 2025.

În privința salariilor, creșterea anuală a salariului brut nominal a continuat să se reducă în iulie-august, menținându-se la valori relativ ridicate, iar costul salarial unitar din industrie a revenit la nivelurile de două cifre în luna august.

Piețele monetare interbancare au înregistrat o accelerare ușoară a scăderii în prima lună a trimestrului IV 2025, rămânând peste valorile din aprilie, iar randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung au continuat să scadă, atingând minime ale ultimelor 12 luni. Cursul de schimb leu/euro a avut o creștere abruptă în prima decadă a lunii octombrie, dar și-a revenit parțial ulterior, influențat de așteptările legate de evoluția ratei dobânzii Fed și de măsurile fiscale interne.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să scadă în septembrie 2025, atingând 7,5%, de la 8% în luna august, în principal din cauza descreșterii împrumuturilor pentru societățile nefinanciare, precum și a faptului că ritmul creditului în lei pentru locuințe și pentru consum s-a diminuat, cu ponderea în lei în totalul creditului sectorului privat scăzând la 69,1% în septembrie, față de 69,3% în luna anterioară.

Noul Raport trimestrial asupra inflației va fi prezentat publicului în cadrul unei conferințe de presă programate pentru data de 14 noiembrie 2025, iar minuta ședinței de politică monetară va fi publicată pe site-ul BNR în data de 24 noiembrie 2025. Următoarea reuniune a Consiliului de Administrare pentru decizii de politică monetară va avea loc în 19 ianuarie 2026.

În ultimii doi ani, banca centrală a redus de două ori rata dobânzii de referință, în iulie și august, de la 7% la 6,75%, respectiv 6,50%. În prezent, dobânda cheie se menține la nivelul de 6,50% din octombrie 2024.