Inflația va suferi o corecție abruptă în trimestrul al treilea din 2026, odată cu epuizarea efectelor directe ale celor două șocuri de pe partea ofertei, și va încetini apoi scăderea, dar totuși mai lent decât previziunile anterioare și de la un nivel relativ mai ridicat, revenind în primul trimestru al anului 2027 și reducându-se ușor în interiorul intervalului obiectivului până la sfârșitul perioadei de proiecție, în condițiile creșterii presiunilor dezinflaționiste cauzate de deficitul de cerere agregată; acesta este anticipat să crească ușor față de estimările anterioare, ca urmare a măsurilor fiscale și bugetare corective implementate începând cu luna august 2025, se menționează în comunicatul BNR.

Totuși, rămân incertitudini legate de măsurile care vor fi probabil adoptate în viitor pentru consolidarea fiscal-bugetară în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu agreat cu Comisia Europeană și cu procedura deficitului excesiv.

Riscuri și incertitudini semnificative privind outlook-ul activității economice și evoluția inflației pe termen mediu continuă să provină din mediul extern, având în vedere, pe de o parte, tensiunile comerciale globale și războiul din Ucraina, iar pe de altă parte, planurile de majorare a cheltuielilor pentru apărare și infrastructură în statele UE.

De asemenea, sunt importante deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și poziția băncilor centrale din regiune.

Iată comunicatul complet al BNR:

Rata anuală a inflației a crescut ușor în septembrie, la 9,88%, față de 9,85% în august 2025, în condițiile în care creșterile în dinamică ale prețurilor combustibililor și energiei și subcomponentelor non-alimentare ale inflației de bază au fost aproape complet compensate de evoluțiile opuse pe segmentele LFO și tutun.

Pentru trimestrul III 2025, rata anuală a inflației a ajuns la 9,88%, comparativ cu 5,66% în iunie, având în vedere expirarea schemei de plafonare a prețului la energie electrică la 1 iulie și majorarea TVA și a accizelor de la 1 august. Efectele directe tranzitorii ale acestor șocuri inflaționiste asupra ofertei au influențat în principal dinamica componentelor exogene ale IPC, în principal datorită scumpirii energiei electrice și, într-o măsură mai mică, a combustibililor, impactul fiind parțial atenuat de decelerarea creșterii prețurilor LFO și de ieftinirea fructelor și legumelor.

Inflația de bază ajustată CORE2 și-a accelerat creșterea în trimestrul al treilea 2025, atingând 8,1% în septembrie, față de 5,6% în iunie. Aceasta reflectă transferul aproape complet al majorării TVA asupra prețurilor de consum, susținut de reziliența cererii pe anumite segmente și optimismul inflaționist pe termen scurt. Moderați factori suplimentari au fost din dinamica costurilor salariale, efectele indirecte ale scumpirii energiei și combustibililor, precum și creșterea cotelor la produsele agroalimentare și fluctuațiile cursului leu/euro.

În luna octombrie 2025, inflația anuală a scăzut ușor, la 9,76%, fiind influențată de scăderea din segmentele combustibili și LFO, doar parțial compensată de creșterea prețurilor energiei generați de scumpirea gazelor naturale, în timp ce inflația de bază ajustată a rămas la 8,1%.

Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) pentru statele membre UE a crescut în octombrie 2025 la 8,4% de la 5,8% în iunie 2025. Rata medie anuală a inflației IPC s‑a majorat la 6,6%, iar cea a IAPC la 6,2%, față de valorile din iunie 2025.

Noile date confirmă o creștere de 1,2% a activității economice în trimestrul al doilea 2025, după stagnare în trimestrul anterior, indicând o deschidere mai moderată a deficitelor de cerere în primul semestru comparativ cu anticipațiile anterioare.

De asemenea, se reafirmă stoparea declinului anual al PIB-ului, menținându-se la 0,3% în trimestrul al doilea 2025, în condițiile divergenței între componentele cererii agregate: cererea internă s‑a diminuat mai lent, iar contribuția variației stocurilor a fost doar parțial compensată de creșterea consumului gospodăriilor.

Impactul exporturilor net a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea 2025, reflectând divergența între creșterea volumului exporturilor și redusul volum al importurilor. Astfel, deficitul comercial s‑a diminuat față de aceeași perioadă din 2024, iar deficitele de cont curent s‑au redus, în condițiile deteriorării veniturilor primare.

Ultimele date indică o activitate economică aproape staționară pe tot semestrul II 2025, dar cu o ușoară creștere a PIB-ului în trimestrul al treilea, evoluție asimetrică pentru componentele cererii și sectoarele principale comparativ cu perioada similară a anului precedent.

În intervalul iulie-septembrie 2025, vânzările cu amănuntul au avut un ușor declin anual, iar producția industrială a continuat să scadă în iulie-august comparativ cu același interval din 2024. În schimb, volumul lucrărilor de construcții a înregistrat o creștere substanțială în primele două luni ale trimestrului al treilea, mai accentuat în sectorul rezidențial. Exporturile de bunuri și servicii au crescut mai rapid decât importurile în iulie-august, reducând deficitul comercial și cel de cont curent în acea perioadă.

Pe piața muncii, datele recente indică diminuarea efectivului de salariați în iulie și august 2025 și o ușoară scădere a ratei șomajului calculată de Biroul Internațional al Muncii, menținându-se în jurul valorii de 6,0%. Sondajele din octombrie arată o redresare a intențiilor de angajare pe termen foarte scurt și o restrângere a deficitului de forță de muncă raportat de companii. Creșterea salariului brut nominal a continuat, iar costul salarial ajustat în industrie a revenit în valorile de două cifre.

Principalele rate ale pieței monetare interbancare și-au accelerat scăderea în primul trimestriu al trimestrului IV 2025, depășind în continuare nivelurile din aprilie, iar randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung au urmat o traieție descendentă, atingând cele mai reduse valori ale ultimelor 12 luni. Cursul leu/euro a crescut rapid în prima decadă a lunii octombrie, apoi s-a corectat parțial, în condițiile așteptărilor privind deciziile Fed și măsurile interne fiscale.

Împrumuturile sectorului privat au continuat să scadă în septembrie 2025, atingând 7,5%, principal sub influența scăderii creditului pentru societățile nefinanciare și stopării creșterii creditului ipotecar în lei, în timp ce creditul pentru consum a scăzut și el, iar ponderea creditelor în lei s‑a redus ușor, la 69,1%.

Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția noiembrie 2025, actualizat cu cele mai recente date disponibile.

Conform previziunilor, inflația va scădea treptat în următoarele trimestre, dar va rămâne peste estimările anterioare, din cauza efectelor peste așteptări ale măsurilor și șocurilor pe partea ofertei, precum și a costurilor energiei. În trimestrul al treilea din 2026, însă, va suferi o corecție abruptă, odată cu derularea efectelor directe ale șocurilor și apoi va continua descreșterea, mai lent decât anterior, reîntorcându-se în intervalul țintei până la sfârșitul perioadei de proiectie, în condițiile creșterii presiunilor dezinflaționiste generate de deficitul de cerere. Acesta din urmă este așteptat să crească ușor mai mult decât anterior, ca urmare a măsurilor fiscale și bugetare implementate din august 2025.

Totuși, rămân incertitudini asupra măsurilor care vor fi adoptate pentru consolidare fiscal-bugetară, în conformitate cu termenii agreați cu Comisia Europeană și procedura deficitului excesiv.

Riscurile externe, precum tensiunile comerciale și conflictul din Ucraina, precum și planurile de majorare a cheltuielilor pentru apărare și infrastructură în UE, continuă să influențeze perspectivele macroeconomice.

Utilizarea fondurilor europene, mai ales cele din programul Next Generation EU, este crucială pentru compensarea efectelor negative ale consolidării fiscale și ale tensiunilor geopolitice și pentru realizarea reformelor necesare, inclusiv a tranziției energetice.

Deciziile de politică monetară ale BCE și Fed și poziția băncilor centrale din regiune rămân importante pentru evoluția economiei.

Pe baza analizei actuale și în contextul incertitudinilor, Consiliul de administrație al BNR a decis, în ședința din 12 noiembrie 2025, menținerea ratei dobanzii de politică monetară la 6,50%, păstrarea dobânzii pentru facilitatea de creditare Lombard la 7,50%, precum și a dobânzii pentru facilitatea de depozit la 5,50%. De asemenea, s-au menținut nivelurile rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale băncilor.

Aceste decizii vizează stabilitatea prețurilor pe termen mediu și sprijină creșterea economică sustenabilă, în condițiile în care utilizarea unui mix echilibrat de măsuri macroeconomice și reforme structurale, inclusiv fonduri europene, sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și reziliența economiei românești.

BNR urmărește cu atenție evoluțiile interne și internaționale și este pregătită să utilizeze instrumentele sale pentru a menține stabilitatea prețurilor și stabilitatea financiară.

Noul Raport trimestrial asupra inflației va fi făcut public la o conferință de presă în data de 14 noiembrie 2025, iar minuta ședinței de politică monetară va fi publicată până la 24 noiembrie 2025.

Următoarea reuniune a Consiliului de administrație pentru decizii de politică monetară va avea loc pe 19 ianuarie 2026.