BNR va desfășura ultima ședință din 2025: ratele dobânzilor vor rămâne stabile, iar perspectivele inflației vor fi revizuite în sens ascendent, conform economiștilor bancari.

„Se preconizează că BNR va menține constante ratele dobânzilor în cadrul ședinței din 12 noiembrie, ultima din acest an. Inflația persistent ridicată și creșterea PIB-ului peste estimări în al doilea trimestru fac ca șansele unei reduceri a dobânzii în acest an să fie foarte scăzute, iar rata de referință ar putea ajunge la 6,50% la finalul anului”, indică analiza realizată de Ciprian Dascălu, economist șef la BCR.

De asemenea, având în vedere natura recentelor valuri inflaționiste, cauzate în principal de factorii din ofertă, Dascălu anticipa că BNR va depăși aceste influențe și va începe diminuarea ratelor în prima jumătate a anului 2026.

„În acest context, noile estimări privind inflația, ce vor fi publicate rapid după ședință, sunt esențiale. Se așteaptă o traiectorie a inflației mai ridicată pe termen scurt, așa cum s-a indicat la ultima reuniune”, specifică raportul BCR.

Previziunile economistului indică o reducere a ratei în prima jumătate a anului 2026, urmată de publicarea Raportului asupra inflației. Este probabil ca banca centrală să aștepte și să observe impactul eliminării plafoanelor prețurilor pentru gazele naturale și creșterile de cost pentru produse de bază înainte de a lua o decizie finală.

Prima ajustare se preconizează a avea loc în cadrul ședinței din mai, estimându-se o reducere de 125 de puncte de bază, până la 5,25% la finalul anului 2026.

„Inflația a depășit estimarea recentă a Băncii Centrale, publicată în august, atingând 9,9% în septembrie, față de 9,2% prognozat. Astfel, probabilitate mare ca inflația să fie revizuită în sus în noiembrie”, adaugă Ciprian Dascălu.

Estimările indică o inflație de 9,7% până la sfârșitul anului, și o inflație de bază de 7,5% anual la finalul lui 2025. În anul următor, se estimează că rata anuală a inflației va fi ușor peste banda țintă, în jur de 3,7%, urmând o scădere accentuată în lunile iulie-august”, încheie comentariul Dascălu.

Stabilitatea cursului valutar trebuie să rămână un pilon esențial al politicii BNR și în viitor

Ultima reducere a ratei dobânzii de către BNR a avut loc în august 2024. De atunci, majoritatea băncilor centrale din regiune, precum și BCE și FED, au adoptat măsuri ample de relaxare monetară. Deși cauzele inflației diferă între țări, diferențele de rate ale dobânzilor pot începe să influențeze politica monetară în viitor.

Pe măsură ce inflația din România începe să scadă treptat, BNR ar putea acorda o atenție mai mare acestui factor în deciziile sale. Stabilitatea cursului valutar trebuie să rămână fundamentul politicii monetare. Diferențialul de dobândă joacă, de asemenea, un rol crucial, deoarece aprecierea leului determinată de fluxuri externe nu este întru totul favorabilă băncai centrale, având în vedere dezechilibrele externe mari.

Se estimează că BNR va analiza impactul shock-ului inflaționist generat de factorii din ofertă, influența măsurilor fiscale și rezultatele eliminării plafonului de preț pentru gazele naturale, precum și ajustările tarifelor pentru produsele alimentare de bază. Odată ce aceste efecte vor fi reflected în indicatorii statistici, impactul asupra venitului disponibil și solicitării agregate va conduce, probabil, la o dezinflație accelerată în iulie-august anul viitor.

Se preconizează că ajustările fiscale vor conduce la corectarea deficitului comercial, reducând presiunea de depreciere a leului și oferind BNR mai multă flexibilitate în reducerea ratelor dobânzilor, având în vedere rolul crucial al cursului de schimb în reacția sa.

„Potrivit analizei noastre, tonul adoptat de BNR în ședința din 8 octombrie a fost ușor mai agresiv. Inflația surprinzător de pozitiv, având în vedere creșterea economică mai robustă și incertitudinile achiesate, indică un context mai ferm din partea băncii centrale”, adaugă Ciprian Dascălu în analiza sa.

Perspectiva de creștere economică a României va rămâne limitată pe termen scurt

Potrivit buletinului lunar realizat de experții ING Bank, coordonat de Valentin Tătaru, prognoza de creștere a PIB-ului pentru 2025 este de 0,3%, iar pentru 2026 de 1,4%. Totuși, riscurile de deteriorare pe termen scurt sunt încă semnificative.

Valentin Tătaru semnalează că sentimentul economic s-a înrăutățit în octombrie, fiind foarte sub media pe termen lung, indicând pesimism persistent atât în rândul firmelor, cât și al consumatorilor. Sectorul manufacturier continuă să piardă locuri de muncă, în special în export, deși ocuparea forței de muncă rămâne, în general, stabilă.

Pe partea pozitivă, acordul re-negociat al PNRR a fost aprobat oficial de către Comisia Europeană, deschizând oportunități pentru noi investiții ample, cu termene limită stricte. Tinta deficitului bugetar a fost ajustată la 8,4% din PIB, menținând fluxurile de investiții, dar afectând performanța fiscală pe termen scurt.

„Presiunile inflationiste continuă să fie ridicate, dar se atenuează treptat. Prognoza noastră indică o inflație de 9,6% la sfârșitul anului pentru 2025, și 4,5% pentru 2026. Efectele asupra prețurilor se vor diminua ușor înainte de termen, susținute de o cerere slabă și o dinamică salarială moderată, chiar dacă măsurile fiscale și ajustările energetice mențin inflația la un nivel înalt pe termen scurt”, precizează comentariul ING Bank.

Economiștii prognozează o scădere accentuată a inflației în a doua jumătate a lui 2026, cu riscuri și pentru estimările ING la finalul anului.

De asemenea, analiza indică faptul că este posibil ca BNR să înceapă reducerea ratelor în mai 2026. În ciuda indexului ridicat al inflației, mediul de creștere economică sugerează că semnalele moderate ale băncii centrale nu pot fi excluse definitiv.

Raportul privind inflația din noiembrie va fi un punct de reper principal pentru deciziile următoare. „Estimăm că BNR va reduce rata de referință începând cu mai 2026, cu reduceri totale de aproximativ 100 de puncte de bază pe parcursul anului”, afirmă Valentin Tătaru.