Explic de ce anteriorul plan național (Strategia Snagov) cu obiectiv aderarea la Uniunea Europeană a fost benefic. Propun 20 de teme strategice economice și sociale pentru integrarea în acest Plan național.

România pare a nu înțelege că mediul economic, tehnologic, militar și geopolitic actual se reconfigurează rapid. Lumea se află și va fi până în 2030 într-o perioadă de incertitudine și conflicte, asociată cu ciocnirea de hiper-cicluri Kondratieff. În această etapă, marile puteri caută să se poziționeze optim pentru următorii 50-60 de ani. Este nevoie de solidaritate, inițiativă și de o strategie solidă. Un Proiect de țară clar și bine fundamentat.

Strategia România 2040 trebuie să fie un document consensual la nivelul întregii societăți, care să includă obiective pe termen lung, direcții principale de dezvoltare socio-economică și setul de politici publice alternative de implementat. Cinci mari ținte pentru 2040: depășirea mediei UE privind PIB / locuitor la paritatea puterii de cumpărare; aderarea la Zona Euro până în 2035; poziționarea României ca a 8-a economie din UE (în funcție de PIB la paritatea puterii de cumpărare); poziționarea ca lider regional în Europa de Sud-Est și în Top 30 la nivel global pentru competitivitate și dezvoltare umană; inclusiv intrarea în Top 30 mondial pentru indicele de dezvoltare umană (IDU) și în rândul țărilor dezvoltate din UE în indicatorii de sustenabilitate și inovare în cercetare și dezvoltare (conform metodologiei Comisiei Europene).

Prin Proiectul de țară 2040, România trebuie să depășească lipsa unei viziuni strategice. Altfel, țara, care a avut cea mai rapidă convergență spre media UE după aderare, riscă să devină prizoniera venitului mediu, societate polarizată și economia stagnantă. De aici până la marginalizarea completă în UE nu mai este decât un pas. Decidenții români trebuie să abandoneze orgoliile și încăpățânarea, să asculte vocea cetățenilor și să acționeze cu responsabilitate.

Stânga are tot dreptul să inițieze o nouă viziune. A fost principalul motor al deciziilor pentru aderarea României la Uniunea Europeană, NATO și Schengen. Aceasta trebuie să-și reafirme angajamentul față de obiectivele strategice ale Proiectului de țară România 2040.

1. În prezent, România nu dispune de o direcție strategică clară. Nu există o viziune sau o strategie economică coerentă. Planul de dezvoltare național este înlocuit de măsuri reactive, bazate pe credința în virtuțile nelimitate ale pieței și austeritate drastică. Prioritățile sociale, precum sprijin pentru veteran și familiile vulnerabile, sunt tratate cu măsuri de reducere drastică fără o logică clară. Povara fiscală cade în principal pe cetățenii cu venituri mici și clasa de mijloc. Capitalul autohton este constrâns către faliment, în timp ce măsurile pentru reducerea evaziunii fiscale și recuperarea arieratelor sunt rare și ineficiente. Lipsa reformelor structurale este compensată prin propagandă. Deciziile economice sunt politizate și manipulate pentru interese personale, în timp ce educația, sănătatea și cercetarea suferă tăieri drastice. Diplomatia economică și politica externă se reduc la instrumente de promovare personală, în loc de măsuri cu valoare adăugată reală, riscând să piardă trenul convergenței reale, după ce în ultimul deceniu s-a depășit Polonia și s-au întrecut Ungaria, Slovacia, Grecia, Croația și Letonia.

2. De ce a fost benefic Proiectul de țară Snagov. Cel mai important proiect național în perioada postdecembristă a fost aderarea la Uniunea Europeană. Acesta s-a bazat pe strategia de la Snagov, rezultată prin consens politic, elaborată în colaborare cu Academia Română, Banca Națională a României și mediul academic. Obiectivul principal a fost aderarea în 2007, cu atingerea unor ținte sectoriale prin politici publice compatibile valorilor europene. În urma aderării, PIB-ul a crescut de aproape 4 ori, generând peste 275.000 de locuri de muncă stabile, o creștere de 127% a puterii de cumpărare medii, salariul minim de 5,4 ori, iar pensiile de 3,4 ori, reducând considerabil sărăcia severă și excluziunea socială. România a avut o rată ridicată de convergență reală.

3. Zece teme fundamentale pentru Proiectul de țară România 2040 în domeniul economic.

• Patriotism Economic – dezvoltare prin productivitate și investiții, nu prin austeritate. Implementarea unei planificări economice orientative. Renaștere industrială prin investiții strategice în industriile naționale. Necesitatea unei relansări industriale axată pe sectoare cu valoare adăugată mare și promovarea patriotismului economic. Indiferent de acționariat, companiile care produc în țară trebuie susținute prin programe guvernamentale pentru crearea de locuri de muncă bine plătite și pentru consolidarea poziției regionale. Măsuri precum credite fiscale, scheme de ajutor de stat, fonduri pentru inovare și parteneriate public-privat vor transforma România într-un centru industrial și tehnologic regional, axat pe producție, export și inovație, după modelul propus în Planul de Relansare Economică.

• Oprirea vânzării acțiunilor în companiile strategice profitabile. Protejarea managementului competent și reglementarea corectă a companiilor strategice autohtone. România trebuie să păstreze și să sporească patrimoniul industrial, evitând vânzarea activelor cheie, și să stimuleze companiile puternice să devină lideri regionali.

• Reforma fiscal-bugetară avansată – optimizarea cheltuielilor publice. Raționalizarea alocărilor bugetare bazată pe impact și performanță. Prioritizarea investițiilor cu efect strategic și eliminarea cheltuielilor nejustificate. Implementarea standardelor de cost și eficientizarea achizițiilor publice, precum și contractele de performanță. Creșterea veniturilor bugetare prin reducerea evaziunii fiscale și extinderea bazei de impozitare, digitalizarea ANAF și reforme administrative pentru a crește capacitatea de colectare a taxelor. În prima etapă, creșterea cu 5 puncte procentuale a ponderii veniturilor fiscale în PIB, urmând standardele UE pe termen mediu.

• Echitate socială și fiscală – introducerea impozitării progresive. Sistem de impozitare diferențiată, globalizând toate veniturile, pentru ca persoanele cu venituri mari să contribuie mai mult, fără a afecta clasa de mijloc sau cetățenii cu venituri mici. Aceasta va crește veniturile bugetare și va reduce inegalitățile sociale, aliniind România la standardele fiscale ale țărilor dezvoltate.

• Reducerea decalajelor regionale și dezvoltare prin investiții în infrastructură – modernizarea rețelelor de transport și utilități, finalizarea autostrăzilor restante și extinderea rețelei rutiere rapide. Investiții în căi ferate, metrou și navigabilitatea Dunării, utilizând fondurile europene disponibile pentru a mobiliza peste 150 miliarde de euro în următorii cinci ani pentru proiecte publice și dezvoltare regională.

• Dezvoltarea agriculturii din ferme românești – promovând securitatea alimentară și integrarea rurală. Creșterea suprafeței irigate, investiții masive și subvenții echivalente cu cele din vestul Europei, sprijin pentru fermele de porci și păsări, programe pentru zonele montane și micii producători. Aceste măsuri vor asigura venituri, stabilitate a prețurilor și reducerea deficitului comercial.

• Relansarea economică prin stimularea investițiilor strategice. Sprijin pentru IMM-uri și antreprenoriat inovator – granturi, facilități fiscale și garanții de stat pentru promovarea producției locale și extinderea pe piețele internaționale.

• Un stat eficient, activ și responsabil. Creșterea influenței soft a României. Consolidarea autorităților de reglementare în sectoarele cheie, o politică externă activă, debirocratizare și eficientizare instituțională. Modernizarea administrației pentru câștigarea încrederii cetățenilor. Stabilirea unor criterii clare de performanță pentru funcționari și legarea salariilor de rezultate.

• Digitalizarea economiei și a serviciilor publice. Implementarea pe scară largă a soluțiilor de e-guvernare și conectarea comunităților la servicii digitale moderne, pentru servicii mai accesibile și dezvoltarea sectorului IT autohton.

• Energie ieftină și durabilă – tranziție verde echilibrată și securitate energetică națională. Investiții în energie regenerabilă și extinderea capacităților de producție, valorificând resursele interne, precum gazele naturale din Marea Neagră. Obiectivul este realizarea unei oferte interne suficiente pentru prețuri competitive, asigurând o tranziție justă pentru comunitățile afectate și angajații din domeniu.

4. Zece teme sociale pentru Proiectul de țară România 2040.

• Reindustrializarea societății – Creșterea nivelului de trai și a venitului populației până la media europeană. Consolidarea bunăstării și reducerea decalajelor sociale, cu focus pe salarii și pensii corespunzătoare, protejarea vulnerabililor și extinderea clasei de mijloc.

• Îmbunătățirea protecției sociale și reducerea sărăciei extreme. Reabilitarea și extinderea rețelei de sprijin pentru cei mai vulnerabili, prin creșterea ajutoarelor și programelor de incluziune activă, sprijin pentru persoanele cu dizabilități și minorități marginalizate.

• Sănătate națională de calitate și accesibilă pentru toți. Finalizarea marilor proiecte spitalicești, extinderea serviciilor medicale în zonele rurale, dotarea cu echipamente moderne și asigurarea personalului medical, cu fonduri sustenabile și reforme eficiente.

• Educație de calitate și egalitate de șanse. Reducerea abandonului școlar, modernizarea infrastructurii școlilor, oferirea de burse și programe de sprijin, precum și acces universal la educație, indiferent de mediu.

• Sprijin pentru familii și natalitate. Politici pro-natalitate, promovarea valorilor familiale și susținerea celor cu venituri modeste pentru creșterea și păstrarea demografiei naționale.

• Promovarea identității naționale și a valorilor cultural-spirituale. Întărirea sentimentului de patriotism civic, educație în spiritul istoriei și simbolurilor naționale, promovarea artei și a culturii autohtone și protejarea patrimoniului cultural.

• Conservarea tradițiilor și a patrimoniului religios. Sprijinirea Bisericii și a cultelor, păstrarea obiceiurilor și meșteșugurilor tradiționale, dezvoltarea turismului cultural și gastronomic bazat pe specificul local.

• Prevenirea exodului tinerilor și crearea de oportunități pentru generația tânără. Politici dedicate tinerilor, lupta contra drogurilor, stimulente pentru angajare, credite pentru educație și antreprenoriat, facilități pentru întoarcerea acasă.

• Locuințe accesibile și condiții decente pentru tineri și vulnerabili. Dezvoltarea unui program național de locuințe, stimularea construcției și extinderea infrastructurii de utilități în zonele defavorizate.

• Transparență, integritate și eficiență în administrație pentru recâștigarea încrederei publice. Respectarea statului de drept, transparență în alocarea fondurilor, participare civică, lupta împotriva corupției și profesionalizarea funcționarilor publici.

Sunt 20 de teme strategice pentru dezvoltare economică și socială. Acest punct de plecare poate constitui fundamentul pentru un Proiect de țară România 2040, orientat spre integrarea în standardele și valorile țărilor dezvoltate anglo-saxone și euroatlantice. Alternativa nu mai este posibilă: timpul pentru decizii decisive a trecut.