Istoricul Armand Goșu avertizează că prăbușirea Odesei ar transforma estul României într-o zonă vulnerabilă și ar amenința stabilitatea Moldovei. Viitorul Republicii Moldova și securitatea națională depind direct de evoluția situației din Ucraina, afirmă el într-un interviu pentru Ziarul de Iași.

„Dacă Odesa cade, Iașul nu va mai fi protejat”

Goșu subliniază că perspectiva Moldovei este strâns legată de desfășurarea conflictului din Ucraina.

„Șansa noastră este Ucraina, care luptă și menține Rusia departe. Dacă Ucraina cade, iar rușii se apropie de Odesa, nu văd un scenariu favorabil pentru Iași: Chișinăul va afișa simboluri ale Uniunii Europene, va afișa simboluri rusești și va ieși în stradă pentru a primi…”, declară istoricul.

El consideră că un scenariu de schimbare rapidă a orientării politice la Chișinău este „complet posibil”, în condițiile în care războiul poate devia în orice direcție: de la o degringoladă a Ucrainei până la o criză profundă în Rusia.

„Din armată s-a furat”

Goșu explică lipsa bazelor militare moderne în Moldova prin moștenirea istorică din epoca comunistă.

„Armata Republicii Populare Române și ulterior a României Socialiste nu se pregătea pentru conflictul cu URSS. Era formată din personal controlat de Moscova, iar Moscova putea interveni oricând. Aceasta este explicația pentru lipsa unităților și bazelor militare.”

Istoricul adaugă că, după 1990, nu s-a realizat aproape nimic în această direcție: „De peste 35 de ani, din apărare s-au furat resurse, s-au promovat generali, s-au acordat pensii, în timp ce construcția militară a fost neglijată. În ultimele două decenii, chiar și după invazia din Georgia și anexarea Crimeei, nu am avut o dezbatere serioasă referitoare la protejarea Moldovei.”

România, „cheia strategiei din Balcani”

În condițiile reducerii prezenței trupelor americane în România, Goșu consideră că această măsură transmite un avertisment negativ Moscovei.

„Este vorba despre câteva sute de soldați, între 600 și 800, un batalion. Sigur, aceștia nu protejează frontiera României, însă semnalul pe care îl transmit este crucial. Vladimir Putin interpretează această situație ca pe o încurajare.”

El avertizează că nu se poate întări un sector al flancului estic al NATO și să se slăbească altul: „România reprezintă cheia accesului în Balcani. Dacă pierdem România, pierdem întregul spațiu balcanic, până în Grecia.”

„Dacă Ucraina va triumfa, Iașul va deveni centru de reconstrucție”

Referindu-se la posibilitatea victoriei Ucrainei, istoricul afirmă că România, în special Iașiul, poate deveni nucleul reprivirii postbelice.

„Dacă Ucraina se va integra în Uniunea Europeană, România va juca un rol esențial. Uitându-ne pe hartă, Iașiul va evolua ca un centru de coordonare pentru întregul proces de reconstrucție numit România.”

Întrebat dacă Rusia mai dispune de resurse pentru a finanța conflictul, Goșu explică faptul că sancțiunile internaționale nu au reușit să destabilizeze economia rusească.

„Peste 30% din veniturile federale provin din exportul de hidrocarburi. Rusia colaborează intens cu China și India, exportând petrol prin rețele ilegale. Toți fac ochii mici, fiind conștienți că dacă se restabilește petrolul rusesc pe piață, prețurile vor exploda.”

El menționează că și politica SUA nu există ca plan coerent: „Donald Trump nu avea o strategie clară. Politica de securitate și apărare a devenit haotică, iar Rusia profită de această situație. Vladimir Putin se hrănește din acest haos.”

„Europa vorbește frumos, dar nu acționează eficient”

Goșu critică reacția lentă a Uniunii Europene: „Uniunea Europeana vorbește mult, exprimă intenții frumoase, dar acțiunea concretă lipsește. Organizează întâlniri și adună aprecieri, dar măsurile concrete sunt insuficiente. Totuși, UE se mișcă, chiar dacă încet, iar acest lucru trebuie recunoscut.”

El analizează și interesul Chinei de a menține conflictele: „China urmărește prelungirea conflictului. Statele Unite afirmă clar că după Ucraina, următoarea frontieră de interese va fi China. De aceea, Beijingul sprijină Rusia, finanțează operațiuni, cumpără petrol și transferă tehnologii. Nicio dronă rusească nu funcționează fără componente chineze.”

„Ce va urma dacă Simion ajunge la putere…”

Despre politicul intern, Goșu analizează ascensiunea partidelor suveraniste:

„Creșterea mișcărilor suveraniste a fost interpretată simplist ca fiind pro-rusă. Există această perspectivă, dar nu toți membrii sunt neapărat pro-ruși. Aceasta nu înseamnă automat că, odată ajuns la conducere, Simion va scoate România din NATO. Sistemul de guvernare are propriile mecanisme de conservare.”

Goșu povestește o experiență din 2022, când a vizitat Ucraina: „Am oprit la o benzinărie lângă Kiev, iar polițiștii mi-au spus că nu au mai văzut o mașină de România. Coloane de autovehicule proveneau din Polonia, Slovacia… M-am gândit cât de prezent am fost acolo.”

El evidențiază că în mass-media ucrainiană România a fost asociată cu imaginea de „revizionistă”, un mit determinat de propaganda rusă.

Întrebat dacă a fost vreodată acuzat de colaborare cu serviciile secrete, istoricul răspunde ironic: „Am un trecut de agent. Toți cei care am lucrat la BBC eram considerați agenți, inclusiv de SRI. Biroul BBC din București avea dosar de urmărire. Sunt agent de mult timp.”