Votul va avea loc duminică pentru membrii forțelor de securitate și pentru persoanele strămutate care locuiesc în tabere, în timp ce alegerile generale sunt planificate pentru marți.

Rezultatele scrutinului vor influența posibilitatea ca prim-ministrul Mohammed Shia al-Sudani să își exercite un al doilea mandat.

Alegerile se desfășoară într-un context de temeri legate de un nou conflict între Israel și Iran, precum și de potențiale atacuri israeliene sau americane asupra grupărilor susținute de Iran în Irak. Bagdadul încearcă să mențină un echilibru sensibil în raporturile cu Teheranul și Washingtonul, în condițiile presiunii crescute din partea administrației Trump privind prezența grupurilor paramilitare asociate Iranului.

Al șaptelea scrutin electoral

Acest scrutin marchează al șaptelea vot dinaintea invaziei conduse de SUA din 2003, care l-a înlăturat pe dictatorul Saddam Hussein, liderul autoritar al țării.

După instabilitatea creată în urma căderii lui Saddam, Irak a fost martorul unui conflict civil sângeros care a durat ani și a facilitat apariția unor grupări radicale, inclusiv Statul Islamic. În ultimii ani, însă, nivelul violenței a scăzut. În prezent, principalele preocupări ale populației sunt lipsa locurilor de muncă și deteriorarea serviciilor publice, precum întreruperile regulate de curent electric, în ciuda resurselor energetice bogate ale țării.

Conform legislației, 25% din cele 329 de locuri în Parlament trebuie să revină femeilor, iar nouă mandate sunt rezervate minorităților religioase. Funcția de președinte al parlamentului este, de asemenea, rezervată unui membru sunnit, în conformitate cu acordul privind repartizarea puterii în Irak după 2003, în timp ce prim-ministrul este întotdeauna un șiit, iar președintele are origini kurde.

Participarea la vot a scăzut constant în ultimele scrutinuri. La alegerile parlamentare din 2021, prezența la urne a fost de 41%, un nivel-record scăzut în perioada post-Saddam, față de 44% în 2018, atunci când această cifră reprezenta cel mai mic procent înregistrat până atunci.

În competiție sunt înscriși 7.744 de candidați, provenind în mare parte din diferite formațiuni politice, alături de câțiva candidați independenți. Printre aceștia se numără blocurile șiite conduse de fostul prim-ministru Nouri al-Maliki, clericul Ammar al-Hakim și mai mulți reprezentanți ai grupurilor paramilitare, precum și facțiunile sunnite conduse de fostul președinte al Parlamentului Mohammed al-Halbousi și actualul președinte Mahmoud al-Mashhadani. De asemenea, participă cele două principale partide kurde, Partidul Democrat din Kurdistan și Uniunea Patriotică din Kurdistan. Miliții șiite influente, susținute de Iran, sunt reprezentate în procesul electoral prin partide politice asociate.