Coaliția de guvernare afirmă că nu intenționează să majoreze cota TVA din sectorul HoReCa de la 11% la 21%, după ce anterior premierul Ilie Bolojan a menționat că va analiza colectarea fiscală în domeniu și, în funcție de rezultate, ar putea decide o creștere a cotei. Însă specialiștii în economie avertizează că Guvernul trebuie să găsească surse de finanțare pentru reducerea deficitului bugetar.

„Nu se ia în calcul nicio majorare sau analiză în acest sens. Sunt știri false, atât cele despre creșterea la 24%, cât și cele referitoare la majorarea TVA în HoReCa”, a declarat pentru Libertatea vicepremierul Tanczos Barna, reprezentant al UDMR.

Ilie Bolojan, condiționări privind conformarea sectorului

Anterior, premierul Ilie Bolojan a specificat că menținerea cotei de TVA de 11% depinde de nivelul de conformare fiscală, adică de respectarea obligațiilor fiscale de către operatorii din sector.

„Dacă încasările din TVA în acest sector evoluează favorabil, s-ar putea păstra cota de 11%. În cazul în care nu se observă o conformare voluntară, se poate decide o creștere a TVA, dar doar pentru HoReCa, și caut să fiu cât mai corect față de mediul de afaceri românesc”, a menționat Bolojan în septembrie.

Discuții cu Uniunea Europeană despre TVA

Recent, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a menționat că modificarea cotei TVA din sectorul HoReCa este legată de discuțiile cu Comisia Europeană și de strategia fiscal-bugetară pentru anul viitor.

„Suntem în proces de analiză a sectorului HoReCa și avem contacte cu reprezentanții Comisiei Europene. Se preconizează că, în cadrul Consiliului Ministrului Finanțelor din noiembrie, se va relua discuția despre această măsură. Până atunci, nu am luat o decizie finală. Este în curs de evaluare și se va decide în funcție de rezultatele negocierilor și de proiecțiile bugetare pentru 2026”, a explicat Nazare pe 22 octombrie.

Fără consultări cu asociațiile patronale

Daniel Mischie, vicepreședinte al HORA – organizația patronală a hotelurilor și restaurantelor din România, afirmă că nu au avut până acum discuții oficiale cu reprezentanții Guvernului în privința posibilei modificări a TVA.

„Preferăm menținerea cotei de 11%, cu clarificări privind TVA-ul aplicat la cafea. Unii vând cu TVA de 11%, alții cu 21%. Fiscul zice că taxa trebuie să fie de 21%, dar legislația nu e clară. La o ieșire în oraș, vei observa că unii vând cafea cu TVA de 11%, iar alții cu 21%”, a afirmat Mischie, director al lanțului de restaurante City Grill din România.

„Industriile din HoReCa sunt fragmentate, cu mulți furnizori mici, pe care autoritățile nu le pot controla în mod eficient. Creșterea TVA ar putea duce la trecerea în ilegalitate”, a adăugat el.

Mischie afirmă că majoritatea statelor europene aplică TVA mai redus în acest sector pentru a susține turismul.

Impactul creșterii TVA asupra producției locale

El oferă câteva argumente în cazul unei creșteri a TVA până la 21%:

„Odată cu creșterea TVA, consumul în restaurante s-ar reduce, iar această tendință afectează direct producția locală de legume și fructe, precum ceapă și roșii românești, deoarece oamenii preferă să consume acasă și să achiziționeze produse din import. Astfel, producătorii români sunt afectați”, a explicat Mischie.

Pe 22 septembrie, trei organizații din sectorul HoReCa au transmis o scrisoare oficială către Guvern, susținând că o creștere a TVA de la 11% la 21% ar putea declanșa un dezastru economic, conducând la falimentul multor companii, concedieri masive și scăderea încasărilor bugetare.

Specialiștii economiei, în căutarea resurselor financiare

Specialiștii în economie subliniază că Guvernul are nevoie de surse de finanțare, iar majorarea TVA de la 19% la 21% nu a adus rezultatele anticipate până acum.

Economistul Cristian Tudorescu evidențiază, conform datelor INS, că în luna septembrie, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 1,9% față de septembrie 2024, indicând o reducere reală a consumului.

El a comentat și execuția bugetară, spunând că încasările sunt „modeste”.

„Dacă analizăm doar luna septembrie, când s-au colectat TVA după noile reguli, înregistrările arată o creștere de +13%, de la 10,8 miliarde de lei în septembrie 2024 la 12,2 miliarde în septembrie 2025. În mod normal, creșterea ar fi trebuit să fie de aproximativ 20%, ceea ce indică rezultate modeste în colectare.”

Deficitul bugetar pentru primele nouă luni a fost de 102,47 miliarde de lei, reprezentând 5,39% din PIB, comparativ cu 5,47% în aceeași perioadă a anului trecut.

Necesitatea drastică de resurse financiare

Inițial, Guvernul condus de Marcel Ciolacu a estimat un deficit de 5% pentru 2024, însă realitatea a arătat un nivel aproape dublu, de 9,3%. Guvernul Bolojan și-a asumat reducerea deficitului la 7%, apoi a negociat cu Comisia Europeană un plafon de 8,4%, chiar dacă a crescut nivelul taxelor.

În același timp, reducerile de cheltuieli ale administrației publice avansează foarte greu: reformele pensiilor speciale au fost limitate și contestate în instanță, iar negocierile privind reducerea personalului din sectorul public continuă fără rezultat concret.

Colaborarea dintre partidele din coaliție pentru reducerea administrației nu a avut succes, iar deficitul trebuie să fie diminuat și în 2026.

Reducerea cheltuielilor, soluția prioritară

Emilian Duca, consultant fiscal, afirmă că, în prezent, consumul nu mai poate susține creșterea economică, în timp ce investițiile încă nu au preluat această funcție. Singura metodă reală de reducere a deficitului este diminuarea cheltuielilor publice.

„Se va încerca reducerea cheltuielilor, dar orice direcție duce spre recesiune. Consumului i se cunoaște limitele, iar investițiile încă nu susțin creșterea economică. Tatăl necesar al reducerii deficitului va fi reducerea cheltuielilor, inclusiv pentru cheltuieli militare”, a explicat Duca.

Rezistența la creșterea fiscalității

Duca menționează că populația percepe limitele creșterii de taxe, acestea devenind insuportabile pentru cetățeni. „După creșterile din ultimii ani, s-a ajuns la limita acceptabilității. Orice creștere suplimentară de taxe nu mai este sustenabilă, iar acest lucru se vede și în plecările companiilor din România”, a adăugat el.

Recent, mai multe companii au anunțat că vor părăsi piața românească sau au făcut reduceri de personal:

• Carrefour intenționează să vândă operațiunile din România
• Lukoil vinde rafinăria Petrotel și lanțul de 300 de benzinării în contextul sancțiunilor americane
• Furnizorul autoauto Aptiv închide fabrica din Ineu, iar Bosch reduce personalul la unitatea din Cluj
• Oracle concediază 400 de angajați, după ce Amazon a reduceri cu 500 și și-a relocat activitatea în India