Alexandra, văduva lui Helmut Duckadam, a declarat recent că nu va organiza parastas de un an pentru portarul legendar. Aceasta susține că durerea pierderii rămâne vie și intensă, nefiind încă obișnuită cu absența lui. Mai mult, Alexandra Duckadam menționează că, deși soțul nu mai este fizic alături de ea, simte prezența lui constant, mai ales în vise.
Parcă mai ieri a fost vestea incredibilă a trecerii în neființă a „Eroului de la Sevilla”, Helmut Duckadam. Atletul a decedat brusc, lăsând în urmă o soție iubitoare și trei copii, dintre care cea mică are doar 17 ani. Un an a trecut de atunci, iar văduva, Alexandra, a acordat primul său interviu.
Un an fără Helmut Duckadam
Pe 2 decembrie 2025 se împlinește un an de la trecerea în neființă a lui Helmut Duckadam, eroul de la Sevilla și unul dintre cei mai îndrăgiți sportivi români. Soția sa, Alexandra Duckadam, continuă să trăiască cu o durere profundă, iar pierderea celui care i-a fost partener de viață timp de mulți ani a lăsat un gol imens în sufletul ei.
„A fost un an dificil, unul extrem de dificil. Încerc să îmi reiau viața, dar este aproape imposibil după atâția ani împreună. Moartea nu ne oferă alternative, trebuie doar să mergem înainte”, a mărturisit Alexandra Duckadam.
Văduva lui Helmut Duckadam nu va organiza parastas de un an
Chiar dacă tradiția creștină recomandă efectuarea unui parastas anual, văduva lui Duckadam a ales să nu practice acest ritual. Motivul este unul profund personal.
„Nu vom face nimic. Probabil nu vom organiza parastasul de un an. Am propriile convingeri. Vom fi doar noi, familia”, a declarat Alexandra Duckadam.
Femeia preferă liniștea și reflecția în cerc restrâns, considerând că adevărata comemorare se regăsește în suflet, nu în manifestări publice. Deși Helmut Duckadam nu mai este fizic prezent, Alexandra simte în continuare prezența sa – mai ales în vise.
„Îmi apare destul de des în vise. Au fost momente în care am simțit cu adevărat prezența lui. L-am visat în diverse situații, dar nu pot spune că mi-a transmis un mesaj”, a povestit văduva.
Ea susține că și-a găsit forța în dedicarea unei misiuni: să păstreze vie memoria soțului ei.
„Încerc să continui înainte. Îmi doresc să păstrez vie amintirea lui. Știind că fac ceva pentru el, îmi oferă forță și mă ajută să depășesc durerea”, a declarat Alexandra cu emoție.
Fiica lui Helmut Duckadam, un sprijin neașteptat pentru mama sa
Fiica lor, Julliane, în vârstă de 17 ani, a demonstrat o maturitate remarcabilă în fața durerii pierderii.
„Este o forță! Mă impresionează în fiecare zi cât de puternică este. Îi seamănă tatălui ei – devotată și cu capul pe umeri. Durerea îi aparține și doar ea o cunoaște în întregime”, a adăugat Alexandra.
Frații mai mari ai Julliane locuiesc în străinătate – unul în Statele Unite, celălalt în Germania – însă familia rămâne unită prin amintirea celui care i-a inspirat pe toți: Helmut Duckadam.
La aproape un an de la dispariția sa, România nu l-a uitat pe Helmut Duckadam, celebrul portar care a apărat patru lovituri de departajare în finala Cupei Campionilor Europeni din 1986. Pentru Alexandra și întreaga familie, amintirea sa rămâne vie – nu prin parastase sau ceremonii, ci prin iubire, respect și tăcere.








Lasă un răspuns