„În conformitate cu articolul 71 din Constituția Republicii Letonia, solicit reexaminarea legii privind ieșirea din Convenția Consiliului Europei pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice”, a explicat acesta într-o declarație adresată mass-media.

Într-o scrisoare trimisă președintelui Parlamentului, Daiga Mieriņa, Rinkēvičs a reamintit că în Letonia, Convenția a intrat în vigoare abia la data de 1 mai 2024, iar în mai puțin de doi ani, Saeima a aprobat în mod „urgent” și în doar „două lecturi” o lege prin care țara se retrage din acest acord internațional, conform agenției EFE.

El a reiterat că „ieșirea Letoniei dintr-o Convenție a Consiliului Europei referitoare la protecția drepturilor omului ar crea un precedent” în Europa „care ar putea periclita arhitectura juridică europeană”.

De asemenea, șeful statului a evidențiat că Letonia ar fi primul stat membru al Uniunii Europene care se retrage dintr-un tratat internațional privind drepturile fundamentale, „impunând o analiză amănunțită a compatibilității acestei decizii cu principiul cooperării loiale stabilit prin Tratatul UE, inclusiv cu principiul egalității între femei și bărbați” prevăzut în același document.

Aprobarea legii în Parlamentul leton

Legiferarea a fost aprobată joi seara, după o dezbatere intensă, cu 56 de voturi pentru, 32 împotrivă și două abțineri, privind retragerea țării baltice din Convenție — în pofida faptului că, cu o zi anterior, aproximativ 5.000 de persoane au protestat la Riga împotriva acestei decizii, într-o demonstrație descrisă de presa locală drept una dintre cele mai numeroase din ultimii ani.

Decizia Parlamentului a suscitat reacții de condamnare din partea mai multor state membre ale UE (inclusiv Spania), a președintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Theodoros Rousopoulos, precum și din partea organizațiilor non-guvernamentale precum Amnesty International, dar și din partea unui segment al societății letonice, care a planificat o nouă demonstrație pentru joi.

Într-o scrisoare adresată Parlamentului, Rinkēvičs a menționat că a primit numeroase mesaje, atât înainte, cât și după adoptarea actului normativ, în care s-a solicitat reanalizarea legii de către Saeima.

„Majoritatea expeditorilor subliniază că adoptarea acestei legi generează insecuritate juridică, fragilizează încrederea în instituțiile statului și slăbește mecanismele de protecție a drepturilor omului în Letonia”, a menționat acesta.

Mii de semnături pentru reevaluarea legii

Pe lângă mesajele scrise, aproximativ 60.000 de letoni au semnat o petiție care solicită reconsiderarea legislației, a adăugat președintele.

Rinkēvičs a recunoscut că Saeima are autoritatea de a decide retragerea Letoniei dintr-un tratat internațional ratificat, însă a avertizat că nu s-a realizat o „evaluare adecvată a poziției Guvernului”, cel care trebuie să implementeze convenția.

Șeful statului a amintit că Guvernul nu doar că a susținut păstrarea Letoniei în Convenție, ci a respins explicit ideea de retragere și a argumentat că datele oficiale demonstrează că activitatea consolidată a instituțiilor competente în prevenirea și combaterea violenței domestice a avut rezultate pozitive.

În opinia lui Rinkēvičs, ratificarea și ulterior denunțarea Convenției în același mandat parlamentar „transmit un mesaj contradictoriu atât societății letonice, cât și partenerilor internaționali, punând sub semnul întrebării angajamentul țării de a respecta cu bună-credință obligațiile externe”.

„O astfel de incertitudine și instabilitate statală nu sunt compatibile cu cadrul juridic european”, a subliniat acesta.

Alegerea generală în Letonia va avea loc în toamna anului 2026.