Stadionul Ghencea, locul unde fotbalul se îmbină cu traficul automobilistic, are o istorie îndelungată. Casa echipei Steaua, ulterior modernizată și inaugurată în forma actuală în vara anului 2021, a fost concepută în urma unei observații făcute de Nicolae Ceaușescu înainte de vizita în Uniunea Sovietică. Iată detaliile adevăratei originide.

De cine a fost realizat, de fapt, stadionul Ghencea. „Sub conducerea sa, în secret!”

Nicolae Ceaușescu, cel care a supravegheat pentru o perioadă starea sportului românesc, în timpul conducerii lui Gheorghiu-Dej, s-a opus construcției unui alt stadion în București, odată ce a preluat conducerea țării. Liderul comunist considera că vechiul stadion ’23 August’ era suficient. Astfel, cum a fost creat stadionul Ghencea?

„Ceaușescu, în anumite perioade, frecventa stadioanele. În perioada în care nu era încă secretar general, se afla în armată, responsabil pentru conducerea politică superioară a Forțelor Armate, și mergea la numeroase meciuri. Se știa clar că era fan al echipei Steaua. Erau și persoane mai puțin familiarizate cu sportul, precum generalul Olteanu, ministrul apărării în perioada câștigării Cupei Campionilor de către Steaua.

Generalul Olteanu a preluat comanda Ministerului după generalul Coman. Acesta din urmă era pasionat de sport, iubitor de fotbal și tenis, admira pe Ilie Năstase, fiind un adevărat aristocrat. Sub conducerea lui, a fost construit discret stadionul Ghencea. În perioada în care Nicolae Ceaușescu voia să evite alte construcții sportive, s-a realizat această bază.

Ceaușescu a construit ’23 August’ în 1952, iar în 1974 exista deja un stadion cu o capacitate de 80.000 de locuri. La acea vreme, considerând că nu era nevoie de altă construcție, liderul a proiectat un stadion cu două inele, dar acesta nu a fost niciodată realizat în întregime. S-a prevăzut și o instalație de nocturnă, ulterior montată pe structura construită de Coman în 1974, și a fost realizat numai cu personal militar. Avea să devină stadionul Steaua, inaugurat tot în 1974, cu participarea soldaților!”, a explicat inițial Andrei Vochin.

Originea ansamblului Steaua și câștigarea Cupei Campionilor în 1986. Detalii necunoscute

Echipa emblematică a României din perioada comunistă a trecut și prin perioade mai slabe din punct de vedere al performanțelor. Nicolae Ceaușescu a ordonat îmbunătățirea situației echipei, chiar înainte de vizita sa în Uniunea Sovietică.

„Olteanu, care a venit după el, nu avea cunoștințe sportive, nu înțelesese nimic. L-a convocat Ceaușescu într-o vară, pe când se pregătea pentru o întâlnire militară la Moscova, și a avut o discuție de lucru cu oficialii sovietici. La final, înainte de plecare, nea Nicu i-a adresat lui Olteanu o remarcă: ‘Vezi ce mai faci cu echipa de fotbal, că nu mai câștigă nimic!’. Era undeva la începutul anilor ’80, iar din 1978 Steaua nu mai câștigase titlul, terminând pe locurile 5-6.

Olteanu a recepționat mesajul, dar nu înțelegea sensul, așa că a contactat pe generalul Coman și i-a spus: ‘Domnule general, uite ce s-a întâmplat, nu înțeleg ce trebuie făcut!’. ‘Ai grijă, pentru că atunci când conducerea face astfel de remarci, trebuie să te ții de ele’, i-a răspuns Coman. A început astfel să se implice în managementul echipei, analizând și aflând că mulți jucători erau plătiți prost și vindeau meciuri, fiind incomplet recompensați în comparație cu alte cluburi. Acest proces a pus bazele echipei care avea să câștige Cupa Campionilor Europeni, conform remarcilor lui Andrei Vochin.

Decizia lui Nicolae Ceaușescu privind cel mai valoros atacant al Stelei, viitor conducător al echipei la victoriile de la Sevilla

Printre atribuțiile lui Nicolae Ceaușescu s-a numărat și verificarea pașapoartelor, documente care pentru cetățeni erau gestionate direct de către minister. Liderul a influențat și soarta unui atacant renumit de la Steaua, care avea să devină lider al echipei în triumful de la Sevilla.

„Ion Alecsandrescu, un important atacant al Stelei, avea o relație apropiată cu Ceaușescu din anii ’50. În acea perioadă, în anii ’50, formația CCA a fost invitată să efectueze un turneu în Anglia. Era dificil să se plece în vest, dar, după ce jucaseră la București împotriva echipei Luton Town, englezii i-au observat și i-au invitat. În lotul pentru aceste meciuri se afla și Alecsandrescu, însă a avut probleme cu obținerea pașaportului, care în acea vreme era gestionat exclusiv de către minister. Pe atunci, oficialii verificau dosarele celor ce doreau să intre în Partidul Comunist, iar Ceaușescu, fiind activ în aceste controale, s-a întâlnit cu Gheorghiu-Dej, care a refuzat pașaportul pentru Alecsandrescu, acuzând posibile legături cu clasa burgheză.

În momentul cîștigării Cupei Campionilor Europeni de către Steaua, liderul a felicitat echipa dar a cerut ca, data viitoare, meciul final să se încheie în timpul regulamentar, pentru a evita emoțiile prelungite, exprimându-și dorința ca astfel să fie mai eficient și mai sigur.