Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu (USR), recunoaște că Ministerul Apărării Naționale a fost informat încă din luni, 27 octombrie, despre decizia Washingtonului de a ajusta prezența militară americană în Europa, însă informația nu a fost comunicată public imediat. Secvența a devenit publică abia după apariția subiectului în mass-media internațională, inclusiv într-un ziar ucrainean, iar Ministerul a confirmat ulterior aceste informații.

Absența unei comunicări rapide nu poate fi explicată doar prin „coordonație cu autoritățile americane”. În domeniul securității naționale și al prezenței trupelor străine pe teritoriul nostru, transparența este fundamentală. Permițând cetățenilor să afle din surse externe, se compromite responsabilitatea publică.

Mai grav este că justificarea oficială, „nu puteam face publice detalii înainte de o coordonare oficială cu partea americană”, pare convenabil atunci când interesele politice sau imaginea guvernului sunt prioritizate față de interesul național. Orice întârziere în comunicare, dacă nu este justificată de motive operaționale clare, ridică suspiciuni privind lipsa de transparență în luarea deciziilor.

Ionuț Moșteanu (USR), implicat în scandalul tăcerii despre trupele americane

Cine suportă consecințele? Cetățeanul român. Sprijinul public pentru politicile de securitate se bazează pe încredere. Guvernul care ascunde informații esențiale afectează această încredere și își compromite capacitatea de a mobiliza sprijinul public la nevoie. După ce informațiile despre mutările strategice în zona de est a NATO au ieșit la iveală din surse externe, legitimitatea deciziilor guvernamentale se erodează, și această situație are implicații politice.

Solicitările rezonabile includ demiterea, investigarea și asigurarea transparenței. Dacă ministrul Apărării a avut cunoaștere din luna octombrie și a ales să tacă până la apariția presei internaționale, este necesară o anchetă parlamentară urgentă pentru a stabili cine a fost informat, momentul, motivele tăcerii și dacă interesele naționale au fost puse în pericol. Demisia sau demiterea persoanelor responsabile devine o măsură justificată dacă ancheta relevă motive politice sau riscuri ascunse.

Este o problemă care depășește pe Ionuț Moșteanu (USR). Dacă lideri precum premierul Ilie Bolojan, reprezentanți ai PNL, miniștri sau oficiali ai PSD și UDMR tolerează sau acoperă practici similare, nu vorbim doar despre o cultură a minciunii instituționale, ci despre o problemă serioasă a transparenței în administrație. Guvernul trebuie să fie responsabil pentru astfel de încălcări ale normelor.

Statul care ascunde informații crucial trebuie să fie tras la răspundere prin mecanisme legale și parlamentare. Independenta instituțiilor, transparența cu partenerii și publicul și sancționarea celor care încalcă reguli sunt condiții esențiale pentru funcționarea normală a unei democrații.

Nu mai putem tolera acțiuni secrete care lasă cetățenii în postura de spectatori pasivi. Dacă cei aflați în conducere adoptă politica de a masca transparența, indiferent de orientarea politică, interesul de bază trebuie să fie respectarea legii, comunicarea corectă și protejarea intereselor naționale. Fără aceste principii, apelurile la „pro-europenism” rămân simple sloganuri, în timp ce administrația devine afectată de minciună, dezinformare și manipulare.

USL, PNL, PSD și UDMR au contribuit la transformarea României într-un dezastru politic și economic, prin alianțe și decizii haotice.