Omar Mustafa (25 de ani) este un tânăr din Constanța care trăiește de mai mulți ani în scaun cu rotile. S-a născut prematur, cu fracturi la o mână și un picior, iar la doar trei zile a fost diagnosticat cu boala oaselor de sticlă.

Formare academică: licență și masterat în domeniul jurnalismului și relațiilor publice

Un incident domestic l-a determinat să rămână imobilizat, pentru a preveni alte traume. De atunci, Omar a învățat să-și gestioneze viața între rezistență și vulnerabilitate. După ce a suferit peste 100 de fracturi de-a lungul timpului, scolioza și limitările fizice au devenit componente ale zilei lui obișnuite.

Chiar dacă s-a confruntat cu probleme de sănătate, tânărul a obținut diploma de licență și studii de masterat în jurnalism și relații publice, demonstrând că determinarea poate învinge obstacolele fizice și lipsa suportului din partea sistemului public.

Imposibilitatea de a lucra de la birou din cauza disabilității

Tânărul menționează că pentru persoanele cu dizabilități este extrem de dificil să găsească un loc de muncă, deoarece multe poziții nu sunt accesibile.

„Dacă ai o dizabilitate invizibilă, precum autismul sau ADHD, angajatorii adesea nu te iau în considerare. În mediul rural, este aproape imposibil să-ți găsești un post de muncă. Poate doar în condiții informale sau pe bază de colaborare temporară”, explică Omar Mustafa.

Omar povestește despre o experiență negativă cu o companie, care s-a finalizat cu refuzul de a fi angajat, în ciuda unui interviu promițător.

„Nu au mai dorit să mă angajeze pentru că nu puteam ajunge lunar la sediu pentru semnarea documentelor, urcând la etajul întâi fără lift. M-am întrebat dacă nu pot trimite pe cineva din firmă pentru semnătură, dar răspunsul a fost că protejează informațiile companiei”, relatează Omar.

El afirmă că, deși are studii superioare, acestea nu i-au adus avantaje pe piața muncii din cauza statutului de persoană cu dizabilități.

„Am o diplomă de licență și una de master, și cunosc câteva programe de calculator, dar nu pot lucra de la birou. Încerc cu greu să găsesc un loc chiar și în domeniul Relațiilor Publice”, afirmă acesta.

Reticență din partea angajatorilor față de angajarea persoanelor cu dizabilități

Întrebat despre motivele pentru care unele companii ezită să angajeze persoanele cu dizabilități, Omar afirmă că este o combinație între lipsa de informare și prejudecăți, aceste persoane fiind adesea considerate mai puțin productive sau incapabile.

Mai menționează că multe firme nu sunt dispuse să facă eforturi de adaptare a spațiului de muncă, preferând să plătească contribuția pentru fondul de handicap.

„Mulți angajatori aleg să plătească contribuțiile în loc să adapteze locurile de muncă”

„Unele companii preferă să achite contribuția la fondul de handicap în loc să depună eforturi pentru adaptarea mediului de lucru. Aceasta se datorează, adesea, lipsei resurselor financiare sau a disponibilității pentru modificări fizice”, explică Omar.

Reprezentanții AJOFM confirmă existența reticenței angajatorilor de a angaja persoanele cu dizabilități, mulți plătind penalități prevăzute de lege pentru evitarea angajării.

Legislația specifică cere companiilor cu peste 100 de angajați să aibă minimum 4% salariați cu dizabilități. În cazul neîndeplinirii acestei cote, firmele sunt obligate să plătească contribuția de solidaritate.

Consequentele pentru societate: amenzi uriașe și penalizări financiare

Conform unui articol, statul și companiile din România au plătit în jur de 2,5 miliarde de lei anual în amenzi, în loc să ofere șanse reale de angajare pentru persoanele cu dizabilități.

De asemenea, dificultățile de integrare pe piața muncii nu afectează doar angajații, ci și colegii, care pot manifesta lipsă de empatie, după cum povestește Omar, fiind tratat diferit din această cauză în unele locuri de muncă anterioare.

„Nu am beneficiat niciodată de sprijin din partea AJOFM”

Omar afirmă că, în ciuda serviciilor de mediere, agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă nu i-au oferit sprijin concret, chiar și atunci când a rămas fără angajament pentru o perioadă relativă.

„Recent, la Constanța, s-a organizat Bursa Locurilor de Muncă, dar au fost disponibile doar 14 posturi pentru persoanele cu dizabilități. Cred că ar putea fi susținute mai multe inițiative în domenii diverse. Eu nu am primit nicio asistență din partea AJOFM și, din cauza problemelor medicale, îmi este dificil să mă deplasez la sediu pentru înregistrare”, relatează acesta.

El propune ca AJOFM să intensifice prezența online și să ofere suport adaptat pentru persoanele cu dizabilități, inclusiv vizite la domiciliu și workshopuri de sensibilizare pentru angajatori.

„Ar fi de ajutor dacă angajații AJOFM ar merge direct la domiciliul persoanelor cu dizabilități, cu acordul acestora, pentru a le ajuta în găsirea unui loc de muncă potrivit, inclusiv pentru cele cu mobilitate redusă sau care pot lucra doar de acasă. Astfel, și programele de formare ar putea fi adaptate, iar atitudinile discriminatorii pot fi combătute prin workshopuri specializate”, sugerează Omar.

În primele nouă luni din 2025, 1.167 de persoane cu dizabilități au fost înregistrate în evidențele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Stimulente financiare pentru angajatori

Companiile care angajează pe perioadă nedeterminată șomeri cu handicap beneficiază de o subvenție lunară de 2.250 de lei pentru fiecare persoană, timp de 12 luni, cu condiția menținerii raporturilor de muncă pentru cel puțin 18 luni.

În cazul persoanelor cu dizabilități și studii, perioada de sprijin financiar se extinde la 18 luni, în aceleași condiții.

De asemenea, persoanele cu dizabilități cu dificultăți severe de ocupare pot beneficia, după angajare, de servicii de consiliere și orientare profesională pentru maximum trei luni, cu acordul angajatorului, pentru facilitarea adaptării la noul mediu de muncă și evitarea abandonului profesional.

În 2025, ANOFM urmărește să integreze în programele active de ocupare 917 persoane cu dizabilități, dintre care 320 să fie angajate, conform planurilor, până la sfârșitul anului, deja fiind ocupate 263 de posturi până în septembrie.

Măsurile fac parte din strategia națională de promovare a incluziunii profesionale a persoanelor cu dizabilități și de sprijin pentru angajatorii dispuși să le ofere oportunități reale pe piața muncii.