romania-dupa-37-de-guverne.-ce-am-castigat-si-ce-am-pierdut-in-peste-trei-decenii-de-democratie

România după 37 de guverne: realizări și pierderi în peste trei decenii de democrație

De la Petre Roman, primul ministru al României după Revoluție, până la Ilie Bolojan, actualul prim-ministru, țara a avut un total de 37 de cabineturi guvernamentale. Alianțele politice au suferit modificări, partidele s-au regrupat, iar instabilitatea politică a devenit o caracteristică constantă a democrației românești.

Radu Carp, profesor de științe politice:Romania a reușit să depășească așteptările inițiale din anii ’90, când condițiile nu erau favorabile, iar perspectivele indictau o dominare a unui singur partid, în timp ce opoziția părea să nu aibă șanse reale de câștig.

Sursa foto - Profimedia

28 de mandate guvernamentale în 35 de ani de democrație

În perioada postdecembristă, România a fost condusă de 28 de prim-miniștri, dintre care opt au avut perioade interimare. Cele mai lungi mandate au fost ale lui Nicolae Văcăroiu (1992–1996) și Adrian Năstase (2000–2004). În schimb, Mihai Răzvan Ungureanu a deținut mandatul pentru doar 88 de zile.

Radu Carp, profesor de științe politice: Perioadele guvernamentale au avut o durată rezonabilă, însă schimbările de miniștri în cadrul acestor guverne au fost frecvente. S-a înregistrat un număr record de miniștri, în special în domenii precum sănătatea și educația, ceea ce a dus la o rotire rapidă a acestora.

 

Deși scena politică a fost predominant dominată de bărbați, o singură femeie a condus Guvernul României: Viorica Dăncilă. Conform statisticilor Eurostat, în 2024, femeile reprezentau 35,1% dintre cei care dețineau funcții guvernamentale, în creștere cu 7,4 puncte procentuale față de 2014.

De la haosul tranziției către consolidare europeană

Anii ’90 s-au remarcat prin reforme dificile și o economie în derivă. Guvernele Roman și Stolojan au încercat să implementeze primele măsuri de reformă economică, într-un mediu caracterizat de inflație crescută și instabilitate politică.

Următorii lideri au continuat procesul de modernizare, însă instabilitatea politică a fost prelungită. După anul 2000, guvernul condus de Adrian Năstase a deschis calea către aderarea la Uniunea Europeană. România a devenit membră NATO în 2004 și a intrat în Uniunea Europeană în 2007. Criza economică din 2008 a testat rezistența guvernului Emil Boc, care a fost forțat să implementeze măsuri dure de austeritate, inclusiv reduceri salariale și concedieri în masă.

Radu Carp, profesor de științe politice: Un guvern deosebit de puternic a fost guvernul Boc, având în vedere perioada de turbulențe economice. A traversat o criză extrem de dificilă și, prin urmare, poate fi considerat unul dintre cele mai eficiente guverne, având în vedere presiunile din acea perioadă.

Adrian Negrescu, analist economic: „Probabil cel mai performant guvern a fost cel al lui Victor Ponta, care a redus fiscalitatea și a creat premise pentru creștere. De asemenea, guvernul condus de Mugur Isărescu a stabilizat economia și a readus încrederea în țară. În trecut, guvernul Petre Roman, din primii ani post-revoluție, a reușit să reconstruiască încrederea publică în mod considerabil.”

Sursa foto - Profimedia

România, de la criză la evoluție stabilă

Pe lângă succesiunea rapidă a prim-miniștrilor, în ultimii ani, România și-a consolidat economia și a obținut stabilitate macroeconomică.

Radu Carp, profesor de științe politice:România a înregistrat o creștere economică remarcabilă în ultimii ani. Nu a mai fost niciodată, în istoria sa, peste țări precum Ungaria, Grecia sau Slovacia. România devine un lider regional, lucru de care Ceaușescu nu s-ar fi visat.

Adrian Negrescu, analist economic: „Reamintiți-vă că în 1990 produsul intern brut era aproximativ 53 de miliarde de dolari. Astăzi, ajungem la 370 de miliarde de euro, datorită mediului privat și antreprenorilor care au promovat economia de piață și au construit treptat capitalismul în țară.”

România după trei decenii și jumătate

După 35 de ani, România este o societate democratică consolidată, însă încă caută stabilitatea politică durabilă.

Adrian Negrescu, analist economic:Din păcate, am ratat numeroase oportunități de-a lungul anilor. Politicienii au demonstrat o lipsă severă de cunoștințe economice și administrative. Aceasta a fost o perioadă de încercări, cu multiple turbulențe sociale și economice, iar efectele se resimt și în prezent.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *