Rezerva Monetară a Băncii Naționale a României a admis întotdeauna că intervinge în evoluția cursului de schimb pentru a preveni fluctuațiile excesive, fiind una dintre principalele repere în politica monetară a instituției.

Până în prezent, cele mai semnificative intervenții ale BNR au avut loc în mai 2025, recunoscute oficial, precum și intervenții periodice, de amploare mai mică, menite să atenueze volatilitățile, cum au fost cele din urmă cu 7-10 zile pentru a evita deprecierea leului peste pragul de 5,10 lei pentru un euro.

Care este de fapt nivelul real al cursului de schimb și care ar fi „beneficiile” unei devalorizări a leului? Valentin Tătaru, economist șef la ING Bank, ne oferă o explicație detaliată și clarificatoare.

„Nu ar trebui să fie așa, dar observ că multă lume percepe cursul doar în funcție de acțiunile Băncii Centrale sau de intenția acesteia. Nu cred că este chiar corect. Sigur că BNR este un actor major, fiind principalul, și au existat momente clare în care au intervenit, cum a fost în luna mai, dacă nu mă înșel (n.r. – în contextul riscului ca George Simion să fie ales președinte)”.

Valentin Tătaru opină că, deși intervențiile BNR asupra cursului de schimb nu sunt oficializate, ele apar ocazional pentru a tempera volatilitatea, dar nu determină valoarea fundamentală a cursului valutar. „Adică, vorbim acum de o supraevaluare a cursului, probabil de până la 5% în prezent.”

„În prezent, supraevaluarea cursului atinge în jur de 5%. Sigur, nu este netăgăduit, dar nici extrem de mare. Putem accepta o supraevaluare de 5% a cursului de schimb”, afirmă Valentin Tătaru. El explică că o revenire la cursul real, adică o depreciere a leului, nu ar fi durabilă pentru economia națională.

„O depreciere a leului implică anumite costuri. Nimic imposibil de gestionat. De exemplu, dacă ajustăm cursul de la 5,09 lei pentru un euro la 5,3 lei, care sunt efectele asupra inflației? Având în vedere că inflația actuală se apropie de 10%, o astfel de depreciere ar putea accelera creșterea inflației în două cifre”, explică Tătaru.

Tot el adresează întrebări cu privire la impactul asupra datoriei publice: jumătate sau chiar mai mult din datoria națională fiind exprimată în valută. În cazul depresiuni leului, statul va fi nevoit să răscumpere valuta în valută la costuri mai mari, în lei, pentru a își onora obligațiile de plată.

Un alt factor important este impactul asupra încrederii populației. Când cursul valutar crește cu 5%, percepția generală pentru cetățeni devine negativă, generând vești mai puțin favorabile. În fapt, aceste dezavantaje și costuri depășesc beneficiile unei depreciere de această magnitudine, în condițiile actuale.

„Având în vedere inflația curentă și politicile fiscale aplicate, cursul de schimb pare a fi în zona de echilibru, iar o schimbare semnificativă nu pare probabilă în viitorul apropiat. Posibile ar fi unele fluctuații spre sfârșitul anului”, afirmă economistul șef al ING Bank.

Prognoza ING Bank pentru sfârșitul anului 2025 estimează un curs de 5,09 lei pentru un euro, evoluție pe care banca o anticipează și pentru anul următor. În prezent, nu există indicatori care să sugereze depășirea pragului de 5,10 lei pentru un euro în acest an.