Prim-ministrul maghiar Viktor Orban a confirmat vineri că guvernul de la Budapesta elaborează strategii pentru a „evita” sancțiunile impuse de președintele american Donald Trump asupra companiilor ruse de petrol și gaze, relatează Politico.

Donald Trump a anunțat miercuri măsuri restrictive „extraordinare” împotriva companiilor petroliere ruse precum Lukoil și Rosneft, precum și filialelor acestora, în cadrul primelor sancțiuni de acest gen din timpul mandatului său de președinte al SUA, la 20 ianuarie 2025.

Aceste sancțiuni ar putea determina Kremlinul să închidă conductele de petrol care mai livrează către Europa, ceea ce reprezintă o veste nefavorabilă pentru Ungaria, condusă de Viktor Orban, care insistă să-și mențină dependența energetică față de Rusia.

Deși se poziționează ca un susținător al politicilor lui Donald Trump, Viktor Orban indică o apropiere mai mare de liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Prim-ministrul ungar nu s-a arătat dispus să respecte sancțiunile și a afirmat că „lupta continuă” și că guvernul său va găsi soluții pentru a ocoli restricțiile impuse de administrația Trump.

„Există, într-adevăr, restricții legate de anumite companii petroliere din Rusia”, a spus Orban în discursul săptămânal difuzat de postul național de radio. „Am început săptămâna consultându-mă frecvent cu conducerea MOL și lucrăm la metode de a evita aceste sancțiuni”, a recunoscut el.

„Oricine își dorește reducerea prețurilor la utilități trebuie să apere dreptul Ungariei de a achiziționa petrol și gaze din Rusia”, a afirmat el pentru a justifica poziția sa favorabilă regimului de la Moscova.

Viktor Orban a declarat anterior că Ungaria, o țară fără acces la mare, nu are altă opțiune decât să se bazeze pe Rusia pentru aprovizionarea cu petrol și gaze, respingând alternativele de livrare oferite de alte state membre ale Uniunii Europene.

Chiar dacă restul blocului UE a renunțat la importurile de petrol și gaze naturale din Rusia după invazia masivă din Ucraina, Ungaria și Slovacia au ales să continue dependența față de Kremlin, motivând lipsa altor opțiuni, în ciuda sugestiilor Croației, care ar putea acoperi nevoile energetice ale celor două țări cu propriile resurse, inclusiv conductele Adria, informează Politico.