Specialiști din Australia au identificat un pod imens de materie gazoasă care conectează două galaxii aflate la o distanță de 53 de milioane de ani-lumină de Pământ, conform unui studiu citat de publicațiile științifice de specialitate.

O descoperire astronomică de amploare

O echipă de experți din cadrul Universității din Australia de Vest (UWA) a realizat o descoperire remarcabilă: o ramură colosală de gaz ce se întinde pe aproximativ 185.000 de ani-lumină între galaxii NGC 4532 și DDO 137, situate la circa 53 milioane de ani-lumină de Terra.

Conform studiului publicat în revista Monthly Notices of the Royal Astronomical Society, cercetătorii au observat și o colonie de gaz care se extinde suplimentar cu 1,6 milioane de ani-lumină dincolo de această structură, fiind cea mai longevivă de acest gen identificată până acum.

Profesorul Lister Staveley-Smith, director principal al cercetărilor la ICRAR UWA, a menționat că această descoperire luminază noi perspective asupra modului în care galaxiile interacționează reciproc.

„Modelele noastre sugerează că forțele de maree dintre aceste galaxii, în combinație cu apropierea față de roiul galactic Virgo, au avut un impact decisiv asupra comportamentului gazelor intergalactice,” a explicat profesorul Staveley-Smith.

Specialistul a specificat că, pe măsură ce galaxiile orbitează unul în jurul celuilalt și se deplasează spre norul de gaz supraîncălzit ce înconjoară roiul Virgo, cu temperaturi de aproximativ 200 de ori mai ridicate decât suprafața Solară, au avut loc fenomene denumite „presiune de șoc”.

„Aceasta este o analogie cu procesul de ardere al unui satelit reîntors în atmosfera superioară a Pământului, doar că în cazul nostru, acțiunea s-a desfășurat pe parcursul unui miliard de ani”, a adăugat el.

„Densitatea electronilor și viteza cu care galaxiile se deplasează către norul de gaz fierbinte sunt suficiente pentru a explica volumul semnificativ de materie extrase din galaxiile inițiale și transferate în pod și în zonele adiacente.”

Descoperirea realizată cu ajutorul telescopului radio ASKAP

Structura a fost detectată în cadrul proiectului internațional Widefield ASKAP L-band Legacy All-sky Survey (WALLABY), care realizează cartografierea gazului de hidrogen din Univers.

Studii utilizând telescopul radio ASKAP, operat de către CSIRO, instituția națională de cercetare științifică din Australia, au permis identificarea acestor formațiuni colosale de gaz prin observații de înaltă rezoluție ale hidrogenului neutru, element esențial pentru formarea stelelor.

„Hidrogenul neutru are un rol fundamental în generarea de noi stele, astfel încât această descoperire contribuie esențial la înțelegerea modului în care galaxiile colaborează și evoluează, mai ales în medii dens populate,” a precizat profesorul Bekki.

Această realizare astronomică oferă o perspectivă unică asupra dinamicii cosmosului și a mecanismelor gravitaționale care modelează evoluția universului.

Studiul podului de gaz dintre galaxiile NGC 4532 și DDO 137 poate dezvălui noi aspecte despre formarea stelelor și pierderea materiei galactice în zonele cu densitate ridicată.