ministrul-dezvoltarii:-57-de-municipii-si-146-de-orase-nu-mai-respecta-criteriile-minime-de-populatie.-retrogradarea-ar-putea-implica-reduceri-de-posturi-si-salarii

Ministrul Dezvoltării anunță că 57 de municipii și 146 de orașe nu respectă criteriile minimale de populație, cu riscul reducerii de posturi și salarii

Analiza este deja finalizată, iar ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a explicat că aceasta se bazează pe datele ultimului recensământ și pe criteriile prevăzute de legislație pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Național. Potrivit oficialului, aproape jumătate dintre municipii și o mare parte a orașelor din țară nu mai respectă pragurile legale de populație.

„La Ministerul Dezvoltării am realizat o analiză strict profesională, fără influențe politice, bazată pe Legea 351 privind Planul de Amenajare a Teritoriului Național. Din cele 103 municipii, 57 nu mai corespund criteriului de 40.000 de locuitori, iar din cele 216 orașe, 146 sunt sub plafonul de 10.000 de rezidenți”, a declarat ministrul vineri, la Sebeș, pentru Alba24.

Numărul de rezidenți stabilește limitele maxime ale salariilor

O reîncadrire administrativă, conform cifrei reale de locuitori – prin care anumite municipalități pot fi reclasificate ca orașe, iar unele orașe ca și comune – are efecte directe asupra organigramei primăriilor și asupra nivelului salariilor, acolo unde acestea nu au fost deja actualizate proportional cu populația actuală.

Conform Legii-cadru privind salarizarea angajaților din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, indemnizațiile primarilor și viceprimarilor se estimează prin aplicarea unui coeficient stabilit în funcție de numărul de locuitori ai localității la salariul de bază minim brut pe țară. În același timp, salariile funcționarilor din aparatul de specialitate al primarului nu pot depăși nivelul indemnizației viceprimarului, conform normelor legale în vigoare. Prin urmare, cifra de rezidenți stabilește limitele maxime ale remunerațiilor.

În cazul unei reîncadrări administrative – de exemplu, atunci când un municipiu este redefinit ca oraș – salariile și indemnizațiile personalului din cadrul aparatului administrativ se ajustează conform noii categorii, în limitele maxime prevăzute de legislație, dacă primăria nu a actualizat anterior datele în funcție de populația reală. Există, de asemenea, localități care, datorită creșterii numărului de locuitori, pot fi promovate la statutul de oraș sau municipiu, cu efect invers.

Analiza, realizată pe baza recensământului

De asemenea, reîncadrarea are repercusiuni și asupra numărului maxim de posturi în cadrul aparatului de specialitate al primarului, deoarece normativul de personal este stabilit în funcție de populația unității administrativ-teritoriale, conform prevederilor Codului administrativ și actelor subsecvente.

Cseke Attila a subliniat că, în acest moment, analiza este „strict profesională, realizată exclusiv pe baza datelor din Recensământul Populației, fără a fi influențată de alți factori”.

Schimbarea rangului localităților se face exclusiv prin lege

Trecerea unei localități la un statut superior se realizează numai la inițiativa autorităților locale, conform prevederilor Legii nr. 351/2001 referitoare la aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național. Procedura include adoptarea unei hotărâri a consiliului local, organizarea unui referendum pentru consultarea populației, transmiterea solicitării către Guvern, care analizează respectarea criteriilor prevăzute în lege (număr de locuitori, infrastructură, servicii publice, dezvoltare economică etc.), și adoptarea unei legi speciale de către Parlamentul României pentru validarea noului statut administrativ.

Retrogradarea unei localități la un rang inferior se poate realiza dacă aceasta nu mai îndeplinește exigentele legale pentru menținerea statutului actual, numărul de locuitori fiind un criteriu principal. Deși legea nu prevede un mecanism automat pentru schimbarea rangului, Ministerul Dezvoltării monitorizează periodic indicatorii locali (număr de rezidenți, infrastructură, dotări etc.) și poate propune inițierea unei legi de reclasificare dacă se constată neconformitate cu condițiile legale.

O decizie cu implicații politice și economice

Observațiile ministrului Attila Cseke relevă faptul că un număr considerabil de orașe și municipii nu mai respectă de mult timp criteriile demografice minime impuse de lege, însă nu au fost demarate proceduri legislative de reclasificare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *