Dacă v-a fost dor de vocile sincere și revoltate ale studenților, iată că acestea încep să se facă auzite tot mai clar în Cluj-Napoca, la Universitatea Babeș-Bolyai, cea mai mare din țară. Aceasta, după decenii de tăcere, în care generații successive au protestat în mod silențios, părăsind țara de pe băncile facultăților.

Recunoașterea pentru cei care participă la vot

„Studenții noștri au înțeles și au demonstrat că au curajul de a-și hotărî viitorul. Mulțumim tuturor celor care au votat astăzi”, a fost mesajul rectorului Daniel David, actual ministru al Educației, după alegerile din 18 mai.

Corelat cu câteva săptămâni înainte, studenții din Cluj au descoperit că ei și profesorii lor sunt primii ph dați în fața măsurilor de austeritate impuse de noul Guvern. Au fost informați că bursele le vor fi eliminate, că li se vor reduce gratuitățile pentru călătoriile cu trenul, și au apărut zvonuri despre triplarea taxelor de școlarizare și alte taxe suplimentare. Studenții de la Facultatea de Matematică-Informatică au aflat și că vor fi mutați în zona Dealul Lomb, lângă oraș, unde se vor desfășura activitățile didactice în clădiri închiriate de la Primărie și denominate centrele TEAM și CREIC.

Se creează un centru pentru Institutul Racoviță condus de Daniel David

Cum s-a ajuns aici?

Primăria Cluj-Napoca a investit peste 20 de milioane de euro, inclusiv fonduri europene, plus 9,2 milioane de euro pentru drumul de acces, în două clădiri fără utilitate pe un teren situat în afara orașului. Pe Dealul Lomb, conform studiilor geotehnice de pe site-ul Primăriei, nu este recomandată construcția, ci doar utilizarea terenului ca pășune și pentru reîmpăduriri, având ca scop stabilizarea solului.

Din fericire pentru edilul Emil Boc și din păcate pentru studenți și cadre didactice, Daniel David a hotărât să ofere spațiile Primăriei unor chiriași. Aceasta manevră facilitează eliberarea unor spații în centrul universitar pentru un institut înființat și condus de rector. Pe Dealul Lomb, în parcul industrial abandonat al Primăriei, intenția actualului ministru al Educației este să mute alte facultăți, începând cu cele care nu l-au susținut ca rector, precum Facultatea de Matematică-Informatică.

Institutul Racoviță, înființat de rectorul David în 2020, în ciuda existenței unui institut omonim, cu filială în Cluj, sub auspiciile Academiei Române, a destabilizat planurile imobiliare ale UBB. Facultățile de Drept și Științe Politice, Administrative și ale Comunicării au fost relocate în hoteluri.

În spațiile disponibile, a fost extinsă Facultatea de Psihologie, unde are catedră Daniel David. Cum și spațiul disponibil nu era suficient, conducerea universitară a decis, în vara, mutarea Facultății de Matematică-Informatică pe Dealul Lomb.

Primul succes al studenților

Studenții au reacționat: „Nu”. „Nu, mulțumesc”, reprezentând poziția celor educați și a elitelor intelectuale. Ei au decis să boicoteze toate cursurile, laboratoarele și seminariile organizate în locațiile CREIC și TEAM. S-au mobilizat în mod public în cadrul protestelor.

La trecerea prin zonă, când ministrul David a fost abordat de studenți, aceștia i-au cerut să iasă afară pentru discuții. Acesta a refuzat. „Fuga e ușoară!”, au răspuns, imitându-l și continuând boicotul.

Vineri seara, Consiliul Facultății de Matematică și Informatică (FMI) a votat pentru renunțarea la mutarea cursurilor pe deal. „Urmează să găsim soluții pentru relocarea treptată a activităților didactice”, a indicat conducerea FMI pe site-ul oficial al facultății.

Studenții, însă, solicită: „Să se renunțe complet la planul de a muta orice facultate la CREIC sau TEAM. Nimeni nu ar trebui să fie obligat să studieze acolo!”

Unele costuri suplimentare pentru alimentație și apă

Tudor, 23 de ani, student la Master în cadrul Facultății de Matematică și Informatică la UBB, învață să gătească din timpul studiilor în cămin. În camera sa din Hașdeu prepară paste, curry sau orez cu pui. Mesele se pot lua la pachet, având în vedere programul încărcat de cursuri din afara orașului.

Imediat în apropierea sediului principal al UBB funcționează câteva cantine și o cafenea a Primăriei. Prețurile sunt rezonabile: meniul zilei costă în jur de 30 de lei.

Pe Dealul Lomb, pentru activitățile de la Mate-Info, nu sunt magazine sau cantine. Clădirile închiriate de la Primărie dispun de spații pentru restaurante și cafenele, însă acestea nu sunt momentan accesibile studenților. În primele zile ale anului universitar, un food-truck a fost plasat la parterul CREIC, iar în interior au fost amplasate frigidere cu băuturi. Studenții au remarcat prețurile: „O sticlă de apă de jumătate de litru costă 8 lei, o porție de mâncare – circa 40 de lei, ceea ce ar însemna o cheltuială suplimentară de câteva sute de lei lunar pentru fiecare.”

„La FSEGA, aveam ciorbă!”, i-a reproșat un student decanului de la Mate-Info, în timpul unui protest. „Rușine!” și „Întâi condițiile, apoi mutarea” sunt inscripționate pe pancarte ale protestatarilor. FSEGA este Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul UBB, cunoscută pentru cantina sa populară în rândul studenților.

„Nemulțumirile noastre vizează tot ce se întâmplă în domeniul educației”

Studenții, prin natura socio-economică, sunt sensibili la costuri reduse. Ei nu protestează pentru o ciorbă sau pentru lipsa accesului la covrigărie, însă măsurile de austeritate anunțate de Guvernul Bolojan încep să genereze nemulțumiri. În special, cele legate de sectorul educației.

„Reprezentanții studenților s-au constituit ca răspuns la măsurile de austeritate, precum tăierea burselor și tratamentul diferit față de studenți și cadrele didactice. Nemulțumirile noastre nu se limitează doar la mutarea la CREIC, ci acoperă întregul domeniu al învățământului la nivel național”, explică Cezar, membru al comitetului studențesc.

„Beneficiul faptului că ne organizăm ca un grup independent față de facultate este că, fiind legați doar ca studenți de Universitate, avem o oarecare autonomie de acțiune și de organizare. Practic, nu există presiuni din alte canale”, adaugă reprezentantul studenților revoltati.

„Se aude dintr-o sală în alta”

Decizia de a muta Facultatea de Matematică-Informatică pe Dealul Lomb a fost luată și începută înainte ca conducerea facultății să aprobe oficial proiectul. „Numărul de studenți nu crește, ci dimpotrivă”, afirmă Timotei, 21 de ani, student la FMI. „La admiterea de anul acesta, au fost mult mai puțini candidați pe loc, iar la unele specializări, au rămas spații neocupate. Poate și din cauza zvonurilor legate de mutarea cursurilor în afara orașului.”

Clădirile CREIC și TEAM nu sunt destinate pentru activități academice pentru un număr mare de studenți, în condițiile în care nu au chiar și pentru un număr redus de persoane autorizație de securitate la incendiu. „Se aude dintr-o sală în alta, pereții sunt subțiri, mobilierul de calitate slabă, scaunele din plastic stau să se rupă dacă venim toți la curs. Nu se vede clar în față, nu se aude bine, acustica nu e adecvată pentru amfiteatru. Un profesor și-a propus să monteze un monitor de tavan, astfel încât să fie vizibil pentru toți”, povestește Denis, 20 de ani, student în anul III.

„Este o problemă la nivel universitar, din cauza lipsei de spații. Aceasta a fost neglijată. Cred că se pot găsi soluții în oraș, aproape de zona de campus. Conducerea facultății ne-a răspuns că doar CREIC ar fi o alternativă”, adaugă Denis.

Timp de trei ore în autobuz, șase ore petrecute la cursuri

În primele zile ale anului universitar, la CREIC și TEAM, nu s-a funcționat apa, toaletele au fost defecte, iar lifturile au cedat. Linia de autobuz, singura legătură conucâtoare, operată de Primărie, nu acoperea adecvat numărul de navetiști. Mutarea unei facultăți cu 3.500 de studenți în zonă înseamnă un flux mare de călători și necesitatea de a asigura mijloace de transport adecvate.

„Pierdem foarte mult timp în transport, de la căminele din Hașdeu până la CREIC durează o oră și jumătate dus, una și jumătate întors. În total, șase ore pe zi, alocate cursurilor și seminarelor”, calculează Tudor. În medie, pentru studenții de la FMI, perioada de cursuri, laboratoare și seminarii ocupă aproximativ șase ore zilnic.

„De fiecare dată când încercam să prind autobuzul spre CREIC, acesta era plin, iar cardul nu putea fi validat”, povestește David Liviu, 21 de ani, student în anul III. Studenții beneficiază de gratuitate pentru transportul în comun în Cluj-Napoca, dar în primele zile ale semestrului, a fost necesar să aștepte, din cauza birocratiei. În primele zile, se stă la coadă pentru documente și adeverințe.

„La o urgență, ar fi catastrofal. În cazul incendiului, ar fi dezastru”

Recomandarea ministrului David ca studenții să-și găsească job-uri part-time, pentru a-și susține financiar studiile, contrastează cu disperarea lui Timotei, care a ratat primul seminar de la CREIC. „Am pierdut primul autobuz, am așteptat altul timp de 20 de minute, extrem de aglomerat, nu am putut urca, aveam deja peste 50 de minute întârziere. Drumul ar mai fi durat o oră, iar apoi am renunțat. Așa am început boicotul”, mărturisește studentul din Botoșani. Alți studenți provin din Suceava, Huși, Bistrița, iar uniunea lor constă în ambiția de a urma Facultatea de Matematică-Informatică de la UBB, considerată de unii cea mai bună din țară. „Nu am ales această facultate pentru proximitate, ci pentru prestigiul ei. Mi-aș dori să continui studiile, întrucât sunt lucruri pe care nu le pot învăța decât aici. Nu credeam că va fi atât de dificil să combinez un job și studii în oraș, dar mutarea face totul mai complicat”, susține Tudor.

Totodată, el subliniază: „În cazul unei urgențe, cum ar fi un incendiu, situația ar fi foarte gravă, pentru că spațiile și ieșirile de siguranță nu sunt adecvate. Este un pericol real.”

„Ministerul educației trebuie să fie mai implicat și mai puțin preocupat de propriile interese”

„Nu vreau să deranjez, dar mă gândeam să fiu și eu cu un job part-time”, a comentat ministrul David unui student, în vară, referitor la tăierea burselor. Aceasta contrastând cu nevoia studenților de a se întreține în timpul facultății.

De ce nu? Studenții au dreptul să fie nemulțumiți, pentru că, în ultimii 35 de ani, România a trecut printr-o perioadă în care aceștia nu și-au exprimat nemulțumirea public. În mediul academic și politic, sindicalizarea și asociațiile studențești s-au politizat, iar influența acestora a fost condiționată de sisteme de finanțare și interese personale.

Senatorii locali, inclusiv edilul Emil Boc, au fost implicați în trecut în activități de reprezentare a studenților, fiind co-președinți în federații finanțate din fonduri publice.

Și protestatarii de la Mate-Info își exprimă încântarea față de convingerile liberale ale rectorului Daniel David, precum și de declarațiile acestuia despre pozițiile politice. Se amuză de declarațiile pe Facebook și blog, precum și de explicațiile privind refuzul ministrului de a participa la discuții publice, invocând condițiile meteorologice. „A spus că plouă și e mai bine să nu iasă, însă, de fapt, nu ploua atât încât să-i justifice ignoranța”, observă studentul Denis.

„Am activat în timpul facultății, încercând să obțin experiență. Inițial, intenția era să rămân în țară, însă situația actuală mă face să mă gândesc foarte serios la alternativa plecării. Înainte, viața de student la Cluj era plăcută, atmosfera era bună, iar universitatea avea prestigiul ei. Am ales-o pentru calitate, dar sunt îngrijorat pentru viitor, dacă condițiile de învățare se vor înrăutăți din cauza lipsei de spații și a timpului pierdut în deplasare. Vreau să transmit celor din Ministerul Educației: să se ocupe mai mult de studenți și mai puțin de interese personale!”, afirmă Denis.

„Dacă nu vom fi noi, vor veni alte facultăți”

De fapt, studenții fiind revoltați de atitudinea conducerii Facultății de Matematică-Informatică și a celor de la FMI, au criticat lipsa de respect pentru condițiile de studiu. Relatarea condițiilor improprii pentru desfășurarea cursurilor, de la organizarea în parcuri industriale până la lipsa de măsuri de siguranță și asistență medicală, a generat frustrare. Studenții consideră că locul universității nu este pe Dealul Lomb, ci în centrul orașului, într-un mediu corespunzător pentru învățare.

Studenții de la Mate-Info sunt uniți în împotrivirea față de planul de mutare la CREIC. Ei susțin că locația actuală nu are condiții pentru formarea de specialiști din domeniile informatice de top și consideră că nu trebuie acceptată propunerea de relocare. „Nimeni nu ar trebui să studieze acolo, pentru că nu sunt condiții”, spun aceștia. „Vrem să se renunțe definitiv la planul de mutare a oricărei facultăți la CREIC”, adaugă protestatarii.

Uneori, pe drumul cu șase benzi, găsești turme de oi sau lanuri de porumb în timpul toamnei. La peste deal, în pădure, s-a anunțat că se va construi un Science Campus, dar planurile nu s-au concretizat. S-au cheltuit câteva milioane pe proiecte de concursuri și terenul a fost cedat, dar fără rezultate concrete sau planuri vizibile pentru viitor.

„Plănuim să continuăm boicotul”

„Dacă alte facultăți vor fi mutate acolo, intenționăm să menținem protestele, inclusiv cu sprijinul studenților de la FMI”, afirmă Cezar, reprezentantul studentilor. În plus față de boicoturi, urmează marșuri și demonstrații.

Uneți în proporție de 25%, locuitorii din Cluj-Napoca, printre care se numără și studenții, își exprimă nemulțumirea față de măsurile guvernamentale privind reducerea fondurilor pentru învățământ. În timpul protestelor de la FMI, primarul Emil Boc a protestat la Bruxelles, în cadrul unei reuniuni europene, pentru acces la fonduri UE.

Premierul Ilie Bolojan a vizitat universitatea în timpul acelor proteste, dar discuțiile au fost limitate la oficialități și conducerea UBB, fără contact direct cu studenții. Mobilizarea în stradă rămâne, astfel, o reacție de protest față de deciziile legate de spații și condiții de studiu. „Aș vrea să rămân în România, să lucrez în industrii precum IT-ul, combinând geografia sau biologia cu informatica. Totul depinde de deciziile mele și ale colegilor mei, influențate de măsurile guvernamentale. Dacă vom continua să pierdem cele mai bune oportunități, nimic nu se va schimba în bine”, afirmă David Liviu.