România se confruntă cu un deficit semnificativ în asistența medicală primară. Datele de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) indică faptul că la 30 iunie 2025 era necesar un total de 1.478 de medici de familie pentru acoperirea completă a cererii din sector.

168 de localități nu dispun de medic de familie

Un total de 168 de localități, din 36 de județe, nu beneficiază în prezent de prezența unui medic de familie pentru comunitate. În plus, 1.065 de localități, din 41 de județe, sunt afectate de lipsa medicilor de familie în zonele respective. Alte 336 de localități nu au medic de familie, dar sunt puncte de lucru ale cabinetelor din alte localități.

În total, peste 600.000 de români nu au acces la servicii de asistență medicală primară. Pe lângă aceste cifre îngrijorătoare, mulți medici de familie sunt la vârste înaintate și aproape de pensionare. În România sunt înscriși în activitate 12.600 de medici de familie, cu 130 mai mulți față de anul 2023. De asemenea, există oficial 10.299 de cabinete medicale independente de medicină de familie, dintre care 6.194 în zone urbane și 4.105 în rural.

Această criză se resimte atât în orașe, cât și în zonele rurale, cu un deficit de 350 de medici în mediul urban și 1.128 în cel rural. Județele cele mai afectate sunt Vaslui (cu un deficit de 134 de medici), Ilfov (113), Maramureș (90), Neamț (71) și Călărași (62).

Cele mai multe localități fără medic de familie sunt în județele Caraș-Severin (17), Hunedoara (14) și Alba (13). În Maramureș și Buzău, nu există medicină primară în câte nouă localități, iar în Mehedinți și Vrancea, în câte opt localități. Județele cu situație relativ mai favorabilă sunt Bihor, Gorj, Arad și Ilfov.

Medic de familie, pensionat din sistem la 79 de ani

În județul Alba, în septembrie 2025, s-a retras din activitate unul dintre cei mai vârstnici medici de familie din țară.

Molnar Gheza, în vârstă de 79 de ani, a fost medic în comuna Râmeț din Munții Trascău de peste 50 de ani. „Mi se pare foarte trist să părăsesc comunitatea celor aproape 500 de pacienți. Am și eu probleme de sănătate. În plus, administrația locală ar fi trebuit să se ocupe de reabilitarea dispensarului, însă, din cauza lipsei de fonduri și a amânărilor pentru reparații, autorizația de funcționare a fost suspendată temporar”, a spus medicul.

El a recomandat autorităților locale câțiva medici care să continue actul medical, având în vedere vârsta înaintată a pacienților din comună. Râmeț este una dintre cele mai mici localități din țară ca populație, cu doar 420 de locuitori, dintre care 100 sunt măicuțe la Mănăstirea Râmeț.

Molnar Gheza speră ca, în viitor, tot mai mulți absolvenți să aleagă medicina de familie și să activeze în mediul rural.

„Mulți absolvenți evită mediul rural din cauza venitului redus și a dificultăților de acces, preferând orașele adaptate la civilizație. Totuși, zonele rurale și cei care locuiesc în zonele montane pot fi la fel de moderni și practici, precum cele urbane”, afirmă medicul.

Există medici care continuă să activeze și după vârsta de 80 de ani. Astfel, medicul de familie Valeria Niculescu, din Botoșani, are 83 de ani și se implică activ în îngrijirea pacienților din comuna Mihăileni, deplasându-se zilnic, fiind nevoită să parcurgă 50 de kilometri din municipiul Botoșani. La 85 de ani, medicul Rodica Munteanu din Suceava continuă să consulte pacienți, să folosească tehnologia și să elibereze electronic rețete.

Județ fără medic de familie de peste 20 de ani

Procesul de îmbătrânire a personalului medical este sever. Național, aproape 20% (aproximativ 2.500 de medici) din cei 12.600 medici au peste 70 de ani, mulți continuând să profeseze pentru a acoperi lipsa de înlocuitori. Circa jumătate din totalul personalului medical are cel puțin 60 de ani.

În Satu Mare, aproape jumătate din medici îndeplinesc vârsta de pensionare, dar continuă să activeze. „Casa de Asigurări de Sănătate Satu Mare are încheiate 128 de contracte cu furnizori de servicii de medicină primară, reprezentate de 162 de medici de familie, dintre care 97 în mediul urban și 65 în rural. Dintre aceștia, 75 se află în pragul pensionării”, conform datelor CAS Satu Mare.

În ultimii 20 de ani, în județul din nordul țării, nu a fost introdus niciun medic nou de familie.

Situația se menține și în Olt, unde jumătate (106) din cei 211 medici de familie sunt aproape de pensionare sau pensionați, continuând însă activitatea. În Mureș activează în prezent circa 270 de medici de familie, cu aproape 100 care vor ajunge la vârsta de pensionare în curând, iar 15 au peste 70 de ani. Aproximativ 5.000 de locuitori, din 17 localități, nu dispun deloc de medic de familie.

În Vâlcea, peste 65% din medicii de familie au peste 60 de ani, iar 147 dintre celor 269 activi au trecut de 65 de ani. Două localități nu beneficiază de medic de familie și puncte de lucru, iar alte șase localități dispun doar de puncte de servicii, fiind nevoie de medici suplimentari pentru a acoperi nevoile comunităților.

Alocații suplimentare pentru cabinetele de medicină de familie

Conform Institutului Național de Statistică, cele mai extinse rețele de cabinete de medicină de familie sunt în regiunile București-Ilfov (1.599), Nord-Est (1.421) și Sud Muntenia (1.379). Regiunile cu cele mai puține cabinete sunt Sud-Est (1.054) și Vest (1.083). În municipiul București sunt cele mai multe cabinete independente de medicină de familie (1.396), urmate de județe precum Dolj (496), Timiș (433) și Iași (366). În schimb, județele cu cele mai puține cabinete sunt Giurgiu (72), Covasna (89) și Tulcea (93).

Cabinetele familiale din zonele urbane reprezintă o proporție semnificativă în mai mult de jumătate dintre județe, cele mai ridicate procente fiind în Hunedoara (78,8%), Brașov (78,5%) și Cluj (69,4%).

În 18 județe, peste jumătate dintre cabinete sunt situate în zone rurale, cele mai ridicate proporții fiind în Dâmbovița (68%), Teleorman (61,4%) și Vrancea (60,2%). Numărul de cabinete a scăzut constant în ultimii ani, de la 11.397 în 2015 la 10.652 în 2020, 10.444 în 2022 și 10.299 în 2024, reducerea fiind de aproape 900 de unități în ultimii 10 ani, aproape 10% din total.

Reforma implementată de autorități în sectorul sănătății va sprijini funcționarea mai eficientă a cabinetelor de medicină de familie, urmare a majorării finanțării pentru serviciile medicale, reducând alocările pentru lista de pacienți. În anul 2026, finanțarea va fi de 25% per capita și 75% pentru servicii, iar din 2027, proporțiile vor fi de 20% și, respectiv, 80%.

Foto: ziarulunirea.ro