15 octombrie 1995, centura orașului Alba Iulia. După luni de pregătire intensă, Lae Cascadorul (Nicolae Dreghici) a pus în scenă una dintre cele mai impresionante cascadorii din istoria României.

Lae Drăghici, o figură legendara în branșa cascadorilor

În anul 2025 s-au împlinit 30 de ani de la evenimentul la care au fost prezenți peste 40.000 de spectatori. Mai mult de jumătate din populația orașului a venit pentru a asista la acest moment memorabil. Lae a modificat o Dacia 1310 și și-a planificat să „zboare” peste două TIR-uri poziționate unul după altul.

Aterizarea trebuia să aibă loc după al doilea TIR, pe un suport de cartoane. Zborul a fost însă mult mai lung, iar mașina a lovit „botul” (motorul) și s-a rostogolit de mai multe ori. Deși impactul a fost puternic, Lae Dreghici și copilotul Mircea Buta au suferit răni superficiale.

Atunci Lae avea 43 de ani și era recunoscut ca unul dintre cei mai excelenți cascadori din România. A participat în numeroase filme românești celebre, colaborând cu Sobi Cseh.

Trei luni de pregătire rigurosă

Întreaga pregătire pentru cascadoria din 1995 a durat trei luni. Cei doi au urmat un program strict de antrenamente fizice, iar autoturismul a suferit modificări importante pentru siguranță.

„Am mers la Centrul de Calcul din Alba Iulia, unde au fost determinate parametrii optimi pentru realizarea cascadei. Conform datelor transmise calculatorului, cu mici ajustări, am putut executa cu succes această trick. Am construit o trambulină de peste patru metri înălțime pentru a asigura traiectoria necesară peste cele două TIR-uri. Acestea aveau o lungime totală de 28 de metri, calculând că voi parcurge această distanță în aproximativ două secunde”, își amintește Lae despre perioada de preparare.

Obiectiv: stabilirea recordului național

Prin realizarea acestei cascade, EL intenționa să stabilească un record național de săritură în lungime cu autoturismul Dacia 1300. „Coeficientul de dificultate al acestei cascade era extrem de ridicat.

Dacă desprinderea de pe trambulină nu era perfect centralizată, riscai să fii aruncat în afara zonei de aterizare. Echipamentul de protecție din mașină a fost conceput și realizat de mine. Am schimbat suspensia și am montat un sistem sigur de bare de protecție. Centurile au fost preluate din echipamentul de curse, fiind fixate în patru puncte. Ca măsură suplimentară, am instalat un al doilea rând de centuri.

Pentru protecția corpului, am folosit echipament special importat din Statele Unite. Deși aveam multiple centuri de siguranță, acestea s-au rupt la impact, dar am reușit să ne menținem în siguranță”, relatează cascadorul.

Zbor de aproape 64 metri

Mașina a aterizat după 63,68 metri, iar altitudinea maximă atinsă în timpul zborului a fost de 11 metri. Viteza planificată pentru decolare era de 110 km/h, dar în cele din urmă, autoturismul a atins 140 km/h. Înainte de cascadorie, Lae a fost nevoit să schimbe carburatorul, ceea ce a afectat calculele inițiale.

„Carburatorul original asigura acea viteză de deplasare ideală pentru aterizare în zona de siguranță. Am adaptat cursa acestuia pentru a permite saltul peste cele două TIR-uri. În drum spre punctul de lansare, au apărut probleme la carburator, pe care nu le-am putut rezolva în acel moment.

Am decis să înlocuiesc carburatorul cu cel de pe mașina ACR. În mașină, din motive de siguranță, nu am avut echipamente electronice de bord, pentru a nu-și crea rezistență în timpul impactului. Nu am montat nici vitezometru. Am stabilit viteza optimă pentru aterizare cu ajutorul unui aparat radar, pe același traseu de pe centură”, explică Lae Dreghici. Pentru menținerea stabilității, în portbagaj au fost poziționați saci de ciment.

Cascadorul rememorează și momentele premergătoare pornirii spre rampă: „Am decis ca momentul de cascadorie să aibă loc în condiții cât mai naturale. Am purtat costumul special, m-am simțit în propriul univers, m-am îmbrățișat cu Mircea, ne-am strâns mâinile, ne-am prins în centurile de siguranță și am pornit, la parametri maximi, cu Dacia 1300 spre rampă.

Am încercat să-l distrez pe Mircea pentru a diminua emoțiile. După parcurs peste TIR-uri și cartoane, la momentul impactului, am realizat că vom reuși să aterizăm în condiții ideale, datorită efectului inerției. Șocul a fost puternic, dar și-a păstrat caracterul de control, fiind beneficiul acelor rotiri.

Momente de maximă intensitate profesională

În autovehicul a fost montată o cameră video, captând întregul zbor și aterizarea. „La finalul cascadei, am cerut voluntar sprijin pentru evacuare, pentru a evita aglomerația de oameni. Nu am avut fracturi sau alte traumatisme majore. Brațul drept mi-a fost tasat de ramforsarea din mașină.

Mircea, de asemenea, s-a lovit ușor la picior. Ambele rezultate au fost o senzație normală după un șoc. Acesta a fost culmea carierei mele și a reprezentat un moment de mândrie, mai ales pentru că am realizat totul în fața publicului din Alba Iulia”, rememorează Lae, despre această experiență din 1995.

Traficul de pe șoseaua de centură, aflată în construcție în acea perioadă, nu era intens în momentul evenimentului.

Imagini cu cascadoria au fost difuzate în cadrul unor transmisiuni naționale și internaționale, în Europa și America. Ulterior, Lae Dreghici a fost invitat să colaboreze cu cascadori din alte țări. În 2011, a vizitat Statele Unite pentru a discuta despre un spectacol în Las Vegas, dedicat comemorării victimelor din atentatele din 11 septembrie 2001.

Evenimentul nu a mai fost repetat, din cauza restricțiilor de participare publică în contextul riscurilor de atacuri teroriste. Cu toate acestea, Lae Dreghici a continuat să organizeze acțiuni de menor scară la Alba Iulia. Ultima cascadorie a avut loc în 2023, pe un teren din apropierea orașului, când a sărit cu autoturismul peste un iaz cu apă pe o distanță de peste 20 de metri.

În adolescență, Lae Dreghici a participat la cascadorii realizate în numeroase filme românești, precum Munți în flăcări (1980), Burebista (1980), seria Mărgelatu – Drumul oaselor (1980), Trandafirul galben (1982), Colierul de turcoaze (1986), Martori dispăruți (1988) și Mircea cel Mare.