Cercetători din Australia afirmă că funcționarea cognitivă generală a creierului atinge punctul maxim între 55 și 60 de ani. Conform publicației Daily Mail, persoanele din această categorie de vârstă sunt cele mai competente pentru sarcini complexe de rezolvare a problemelor și pentru poziții de leadership avansate.

Funcțiile mentale ating „vârful” între 55 și 60 de ani

„Pe măsură ce tinerețea se diminuează, este posibil să începeți să vă temeți de procesul de îmbătrânire”, a declarat Gilles Gignac, profesor de psihologie la Universitatea din Australia de Vest.

„Însă cercetările noastre indică motive solide pentru a fi optimiști. Pentru mulți dintre noi, capacitatea mentală generală ajunge la maxima performanță între 55 și 60 de ani. Poate că este timpul să schimbăm percepția despre a doua jumătate a vieții, dintr-o perioadă de declin în una de maximă eficiență”, a explicat el.

Studiu despre funcțiile cerebrale și trăsăturile analizate

Studiile anterioare au demonstrat că starea fizică de vârf este atinsă între 20 și 30 de ani, explicând de ce carierele sportive sunt relativ scurte.

Totuși, în privința punctului maxim cognitiv, rezultatele sunt mai ambigue. Echipa de cercetători a evaluat 16 trăsături cognitive și de personalitate bine documentate, precum raționamentul moral, memoria, viteza de procesare, nivelul de cunoștințe și inteligența emoțională.

De asemenea, au inclus „cei cinci mari” factori de personalitate: extraversiunea, stabilitatea emoțională, conștiinciozitatea, deschiderea către noi experiențe și amicalitatea.

„Standardizând aceste studii pe o scală comună, am realizat comparații directe și am cartografiat evoluția fiecărei trăsături pe parcursul vieții”, a explicat profesorul Gignac într-un articol pentru The Conversation.

Și când au combinat traiectoriile legate de vârstă ale celor 16 dimensiuni, a rezult incluso un „model remarcabil”.

„Funcționarea mentală generală a atins apogeul între 55 și 60 de ani, pentru ca apoi să înceapă să scadă în jurul vârstei de 65 de ani”, a adăugat el. Reducerea devine mai accentuată după 75 de ani, sugerând o posibilă accelerare a declinului odată cu trecerea anilor.

Diferențele între inteligența fluidă și cea cristalizată

Cercetătorii evidențiază distincția dintre „inteligența fluidă” și „inteligența cristalizată”, noțiuni introduse în anul 1943 de psihologul Raymond Cattell.

Inteligența fluidă, definită ca „puterea brută de procesare”, se referă la abilitatea de a procesa rapid informațiile și de a rezolva probleme, atingând aspectul maxim în jurul vârstei de 20 de ani.

Pe de altă parte, inteligența cristalizată, bazată pe cunoștințele acumulate de-a lungul vieții, crește odată cu experiența acumulată.

„Privind dincolo de puterea brută de procesare, se conturează o imagine diferită. Evaluările și testele trebuie să se concentreze pe abilitățile și trăsăturile reale ale fiecărui individ, mai degrabă decât pe presupuneri bazate pe vârstă”, a spus profesorul Gignac.

Rolurile de conducere și vârsta optimă

Revelațiile, publicate în revista Intelligence, pot explica motivul pentru care multe poziții de leadership solicitante sunt ocupate de persoane în jurul vârstei de 50 sau 60 de ani.

Studiul indică faptul că cei mai potriviți pentru roluri executive, de judecată sau conducere sunt cei cu vârsta între 55 și 60 de ani, fiind mai puțin probabili să fie mai tineri de 40 de ani sau mai în vârstă de 65 de ani.

Totuși, cercetătorii subliniază că angajații de peste 50 de ani pot avea dificultăți în reintrarea pe piața muncii după pierderea jobului, probabil din cauza percepției despre apropierea de pensionare.

„Deși multe analize evidențiază declinul abilităților cognitive fluide în perioada de maturitate timpurie, concluziile noastre sugerează că, luând în considerare și alte trăsături adaptive, capacitatea umană maximă este atinsă la mijlocul vieții”, mai relevă studiul.

„Această concluzie contrazice multe idei convenționale despre vârstă și performanță și indică faptul că mijlocul vieții poate reprezenta adevăratul vârf al pregătirii mentale pentru roluri complexe și de responsabilitate”, au încheiat cercetătorii.