„Dacă am reuși să stimulăm o astfel de creștere, această evoluție ar avea o importanță majoră la nivel global. Riscul constă în apariția unei lumi în care se înregistrează o creștere a productivității, dar și apariția unor divergențe între și în interiorul statelor”, a menționat directorul FMI în timpul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional și ale Băncii Mondiale de la Washington.

De asemenea, Pierre-Olivier Gourinchas, economist-șef al FMI, a declarat marți că extinderea investițiilor din SUA în inteligența artificială (AI) ar putea genera fluctuații semnificative, similare celor din perioada bulei tehnologice (dot-com), însă este mai puțin probabil să se transforme într-un eveniment sistemic ce ar putea provoca colapsul economiei americane sau globale.

Există numeroase similitudini între bula creată de speculațiile excesive ale companiilor din domeniul internetului din finalul anilor 1990 și actuala expansiune AI, deoarece ambele perioade au atins recorduri în capitalizarea bursieră și câștigurile de capital, stimulând consumul și sporind presiunile inflaționiste, a explicat Gourinchas într-un interviu pentru Reuters.

La fel ca și înainte, promisiunea noii tehnologii disruptive ar putea, în cele din urmă, să nu îndeplinească așteptările pieței pe termen scurt și să determine o scădere a valorii capitalizării bursiere. Cu toate acestea, precum în 1999, investițiile sunt realizate de companii tehnologice cu fonduri considerabile în numerar, a precizat oficialul FMI.

El a adăugat: „Aceste investiții nu sunt finanțate prin credite, astfel încât, în cazul unor corecții pe piață, anumiți investitori și acționari vor suferi pierderi. Totuși, efectele nu se răspândesc neapărat în sistemul financiar și nu compromit stabilitatea băncilor”.

Companiile din sectorul tehnologic alocă sume colosale pentru cipuri AI, centre de date, echipamente de calcul performante și infrastructură, în încercarea de a dezvolta tehnologii care promit creșteri masive ale productivității. Aceste beneficii economice nu s-au materializat încă în mod vizibil, iar evaluările acțiunilor companiilor de internet din anii ’90 nu reflectau întotdeauna venituri reale, ceea ce a condus la bula tehnologică din 2000 și, ulterior, la recesiunea din SUA din 2001, a semnalat Gourinchas.

Totuși, nivelul actual al boom-ului AI este mai moderat decât era cel în perioada dot-com, începând din 2022 creșterea investițiilor în AI fiind sub 0,4% din PIB-ul Statelor Unite, comparativ cu perioada 1995-2000, când această creștere a atins 1,2%, conform datelor FMI.

Deși impactul direct asupra stabilității financiare poate fi limitat, Gourinchas atrage atenția că o corecție pe piața AI ar putea afecta încrederea și tolerateța la risc, determinând o reevaluare a activelor și exercitând presiuni asupra instituțiilor financiare non-bancare.

„Totuși, nu există o legătură directă. Nu observăm relații masive în segmentul datoriilor”, a încheiat Gourinchas.