Finlanda dispune de adăposturi pentru întreaga populație în caz de atac. Țara are în administrare 50.500 de buncăre capabile să protejeze 4,8 milioane de locuitori simultan, conform sursei Bild. În România există puțin peste 4.500 de adăposturi, dintre care 1.200 se află în București.

Nu te baza niciodată pe promisiunile rușilor!

În timp ce 26 de state membre ale Uniunii Europene au considerat că după încheierea Războiului Rece pericolul militar a devenit istorie, finlandezii au fost mereu precauți.

De la traumatismul Războiului de Iarnă din 1939-1940, când Armata Sovietică a invadat Finlanda, nordicii au continuat să construiască structuri de protecție.

„Țara celor 1.000 de lacuri” găzduiește o rețea impresionantă de 50.500 de spații de adăpost civil, capabile să găzduiască în același timp 4,8 milioane de persoane. Această infrastructură de apărare civilă este unică în Europa.

Reglementări legale pentru adăposturi

Legislația finlandeză prevede că orice complex de clădiri de peste 1.200 metri pătrați trebuie să fie echipat cu un adăpost, indiferent dacă este vorba de zone rezidențiale sau comerciale.

În Helsinki, numărul locurilor în adăposturi depășește chiar populația orașului (aproximativ 700.000 de locuitori).

Cel mai mare adăpost din capitală are o capacitate pentru 6.000 de persoane. Amplasat la 20 de metri sub nivelul solului, acesta poate suporta chiar și un atac nuclear, afirmă Tomi Rask, instructor în protecție civilă.

Utilizare multifunctională

Întreținerea adăposturilor Helsinki, construit între 2003 și 2006, se impune cheltuieli considerabile.

Totalitatea adăposturilor au și alte întrebuințări în perioade de pace. De exemplu, adăpostul din Helsinki funcționează ca sală de sport, spațiu de joacă pentru copii, teren de hochei și handbal, precum și parcare subterană.

Sistemul de ventilare asigură o calitate a aerului superioară multor săli sportive din Germania, de exemplu.

Nu suntem un hotel

Fiecare cetățean finlandez este instruit să pregătească provizii pentru 72 de ore, incluzând alimente, medicamente, produse de igienă și divertisment. „Plus lanterne, baterii, o saltea și propriul sac de dormit! Nu suntem un hotel”, a subliniat instructorul de apărare civilă Rask.

Lista de urgență pentru fiecare familie include, de asemenea, tablete de iod și articole de divertisment precum cărți, jocuri de societate, hârtie și pixuri.

Tigări și alcool nu sunt admise în adăposturi.

Accesul turiștilor în adăposturi

Este important de menționat că, în Finlanda, reglementările naționale permit și turiștilor accesul în adăposturi.

Suporții pentru ventilație și extracție aer sunt definite până în cele mai mici detalii, similar planurilor pentru reacția în situații de urgență care includ comunicarea prin rețele de telefonie mobilă.

Guvernul finlandez are planuri pentru a asigura independența informației în cazul unor situații critice, având în vedere vulnerabilitatea potențială a rețelelor de comunicare, mai ales în contextul amenințării ruse.

„Cunoaștem bine vecinii noștri, spune Rask, referindu-se la riscul reprezentat de Rusia. Din păcate.”

Există, de asemenea, un program pentru menținerea normalității în circumstanțe de urgență: opt ore de muncă, opt ore de odihnă și opt ore de timp liber. În această logică, profesorii ar putea continua predarea și în adăposturi, iar asistentele medicale să aibă grijă de pacienți.

Numărul de adăposturi în România

În comparație, Germania dispune de doar 579 de adăposturi funcționale, cu o capacitate totală de aproximativ 480.000 de locuri. Întreținerea lor a fost suspendată în 2007 din cauza costurilor.

În plus: Harta interactivă a adăposturilor antinucleare din România indică cele mai apropiate locații.

În București, sunt aproape 1.200 de spații avizate pentru adăpostirea populației în cazul unui atac aerian, reprezentând un sfert din totalul oficial al adăposturilor din țară, conform Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.

În 2022, Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a menționat că în România sunt în total 4.538 de adăposturi.