cum-vede-presedintele-consiliului-fiscal-economia-romaniei-in-2025-si-2026

Predicțiile președintelui Consiliului Fiscal despre evoluția economiei României în 2025 și 2026

„Am observat că economistul-șef de la o instituție financiară de top din România vorbește despre o creștere economică negativă atât în acest an, cât și în anul următor. (…) Oricum, nu se așteaptă o creștere economică semnificativă dacă va exista. Nu este posibil. Proiecția indică o creștere între 0 și 1% în acest an, iar pentru anul viitor rămâne de văzut dacă va fi mai mare decât în prezent”, a declarat Daniel Dăianu, în cadrul celei de-a șasea ediții a evenimentului Banking Forum, organizat de Financial Intelligence.

El a subliniat că nu se consideră unul dintre cei care cred că România ar putea intra într-o recesiune cu efecte în lanț, conform informațiilor oferite de Agerpres.

Florian Libocor, economist-șef al BRD, a precizat, marți, în cadrul celei de-a 20-a ediții a Conferinței de risc de țară, organizată de Coface România, că economia românească ar putea înregistra o contracție de 0,6% din PIB în acest an, urmând ca în anul viitor să continue declinul și să atingă 2%.

„Mi se pare extrem de amuzantă opinia conform căreia „observăm o ușoară scădere, dar spunem că va fi sub 1%”. Am discutat astfel și am transmis celor cu care am interacționat. În acest mod, îi păcăliți chiar și pe cei de la guvern, pentru că aceștia cred că estimările lor sunt corecte, fiind confirmate de calculele voastre și lipsiți de argumente solide. Analizați consumul, variația stocurilor, evoluția prețurilor, sectorul industriei și agricultura. Toate acestea arată, în mod clar, unde trebuie să priviți pentru o imagine completă a formării PIB-ului pe venituri și cheltuieli, și veți descoperi indici care necesită o interpretare atentă. Așa cum a fost spus la început, recesiunea trebuie percepută ca un proces de consolidare și ajustare, nu ca unul negativ. Nu este un proces nociv, acesta fiind un ciclu economic natural. Altfel, am fi mereu într-o stare de creștere perpetuă, ceea ce reprezintă o utopie. Pot aduce exemple din trecut, dar nu este cazul acum. Mulți își amintesc cu claritate. În prezent, estimăm o contracție a economiei de până la 0,6% din PIB pentru acest an, urmată de o scădere de peste 2% în anul următor, conform scenariului central de prognoză. Dacă cineva consideră că liberalizarea prețurilor la energie și gaze naturale nu va influența consumul, principalul motor al creșterii economice, poate crede acest lucru. Însă, personal, nu sunt de acord”, a afirmat Florian Libocor.

De asemenea, Daniel Dăianu a menționat că, în ultimele luni, câțiva miniștri „disperați” nu ar fi trebuit să facă declarații publice conform cărora nu există fonduri pentru salarii și pensii, deoarece, după 1989, a fost întotdeauna asigurat plățile pentru aceste drepturi.

„Astfel de declarații publice reflectă dificultățile bugetare, fiind nevoie de suplimentarea unor cheltuieli. Totuși, nu este o rectificare pozitivă. În realitate, rectificarea bugetară are un impact negativ, deoarece, fără aceste măsuri, deficitul ar fi ajuns aproape de nivelul anilor precedenți. Drept urmare, economia dă semne de suferință și sunt manifestate dificultăți. De ce suportă cetățenii aceste poveri? Pentru că TVA-ul reduce puterea de cumpărare a populației, fără discriminare. Ținta de 8,4% indică această diferență, comparativ cu nivelul de aproape 9% dacă nu s-ar fi adoptat măsuri. Impactul major se va resimți în 2026, odată cu efectul anual al creșterii taxelor și impozitelor, inclusiv prin inflație”, a încheiat Daniel Dăianu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *