Proiectul a fost aprobat miercuri de Camera Deputaților, principala reglementare fiind aceea că persoanele care aleg să retragă fondurile din Pilonul 2 – sistemul obligatoriu administrat privat – vor primi inițial doar 30% din sumă, iar restul în rate pe o perioadă de opt ani, iar în cazuri speciale, persoanele cu afecțiuni oncologice pot solicita suma integrală printr-o singură retragere, conform Agerpres.

Se poate beneficia de întreaga sumă, sub forma unei plăți unice, dacă valoarea fondului este mai mică decât echivalentul a 12 indemnizații sociale lunare.

Judecătorii de la Curtea Supremă, reuniți în cadrul Secțiilor Unite, au decis joi, unanim, să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la multiple aspecte de neconstituționalitate ale acestei legi.

Magistrații consideră că cetățenii au dreptul la o lege clară, previzibilă și coerentă în ceea ce privește drepturile lor la pensie, și este în interesul societății ca legislația să fie verificată de Curtea Constituțională înainte de promulgare, iar dacă sunt identificate modificări, acestea să fie implementate înainte de a produce efecte pe scară largă asupra populației.

Specialiștii afirmă că, analizând prevederile acestei legi, rezultă că acestea nu respectă criteriile de accesibilitate, claritate, precizie și previzibilitate, precum și principiile legalității și proporționalității în reglementarea infracțiunilor și contravențiilor stipulate în actul normativ.

Purtătorul de cuvânt al Curții Supreme, Victor Alistar, a indicat principalele aspecte de neconstituționalitate identificate în dezbaterile Secțiilor Unite:

* primul aspect de neconstituționalitate privește încălcarea dreptului de proprietate garantat de articolul 44 din Constituție și a principiului proporționalității prevăzut de articolul 53 din Constituție. În sensul acesta, se sancționează obligația titularilor, care îndeplinesc condițiile pentru a beneficia de pensie privată, să încheie un contract de administrare cu un fond autorizat, precum și restricțiile asupra dreptului de a retrage integral fondurile acumulate, limitările asupra cuantumului avansului de pensie oferit ca sumă unică și restricțiile privind stabilirea cuantumului pensiei lunare din acel fond. – Acestea reprezintă o ingerință în dreptul de proprietate privat al cetățenilor, deoarece toate acestea implică o obligație și nu o opțiune a acestora ca deținători ai fondurilor de pensii.

Sumele acumulate în fondurile individuale din Pilonul 2 sunt considerate proprietate privată a participanților, recunoscută explicit prin Legea 411/2004. În plus, modificările aduse prin articolele 55 și 60 au introdus restricții semnificative asupra dreptului de control asupra propriului cont, ceea ce constituie o limitare a drepturilor și poate echivala cu o expropriere mascată.

În lipsa unor motive clare și a unei compensații adecvate pentru aceste restricții, ingerința devine o privare nejustificată a dreptului de proprietate, echivalentă cu o expropriere indirectă.

* Alt argument analizat în dezbaterile Secțiilor Unite a fost încălcarea principiului legalității, a securității raporturilor juridice și a încrederii legitime, prevăzute de art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție.

Astfel, se remarcă utilizarea unor referiri generale la cadrul de reglementare, fără a fi clar pentru cetățeni și practicieni la ce normă se face referire, generând incertitudine în privința regimului juridic aplicabil.

De asemenea, legea nu stabilește în mod explicit situațiile juridice înainte și după intrarea în vigoare, ceea ce creează un cadru legislativ neclar și incoerent pentru titularii drepturilor la pensie privată, adică pentru deținătorii sumelor acumulate în aceste fonduri.

Neclaritatea normativă reprezintă un viciu de constituționalitate, deoarece afectează securitatea raporturilor juridice și dreptul cetățenilor la o legislație clară și previzibilă, astfel încât aceștia să poată înțelege și să se raporteze la drepturile lor.

* Instanța supremă precizează că legea trebuie să includă și dispoziții tranzitorii, lucru neprevăzut în reglementarea privind plata pensiilor private.

„Analiza clauzelor tranzitorii relevă că legiuitorul a omis să reglementeze normele aplicabile situațiilor în curs, născute din aderarea la fondurile de pensii private conform Legii nr. 411/2004 sau ale fondurilor de pensii facultative, ceea ce poate afecta drepturile juridice ale participanților. Aceasta poate duce la limitarea libertății participanților de a dispune de fondurile acumulate, în mod contrar principiului securității raporturilor juridice, încălcat de art. 1 alin. (5) din Constituție”, afirmă magistrații.

„Participanții la fondurile de pensii și-au constituit economiile și și-au planificat stabilitatea financiară pe baza normelor legale existente, care garantează proprietatea individuală și caracterul privat al activelor. Schimbările bruste ale acestor garanții, fără o perioadă de tranziție rezonabilă și fără consultare publică, prejudiciază încrederea cetățenilor în stabilitatea și integritatea sistemului de pensii private. Legea adoptată, prin soluțiile normative imprevizibile și efectele retroactive, contravine principiului securității juridice și subminează încrederea legitimă a populației în cadrul legislativ”, încheie Curtea Supremă.