Astfel, împrumutul extern al statului s-a majorat pe piețele internaționale, fiind realizat la rate ale dobânzilor în creștere, de la valori de 2-3% în 2021 – 2022, până la peste 6% în 2024 și 2025, din cauza deficitelor excesive și a escaladării cheltuielilor bugetare.

În februarie 2025, pentru credite în euro și dolari, ratele dobânzilor au fost majorate, indicând o piață dificilă. Împrumutul din octombrie 2025, de 4 miliarde de euro, a înregistrat rate ale dobânzii între 5,5% (pentru 7 ani) și 6,65% (pentru 20 ani).

Spre comparație, emisiunea de obligațiuni a Romgaz din octombrie 2024 – de 500 de milioane de euro pe o perioadă de cinci ani – a avut o cerere record de aproximativ 6 miliarde de euro și a fost adjudecată la un cost de 4,75% (mai mic decât rata de finanțare a Statului Român). Emisiunea a ocupat poziția a 5-a la nivel mondial în 2024 în clasamentul raportului bid-to-cover și a fost lider în Europa Centrală și de Est.

Nuclearelectrica, în septembrie 2025, a obținut 620 de milioane de euro de la bănci pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă și continuitatea extinderii centralei nucleare cu Unitățile 3 și 4. Rata de împrumut a fost EURIBOR la șase luni plus o marjă fixă de 2,3%, iar la data de 15.10.2025, rata totală a dobânzii era în jur de 4,41%, inferioară costului de finanțare a Statului Român.

În vara anului 2025, Electrica S.A., în care statul deține 49,78% din acțiuni, a lansat o emisiune de obligațiuni verzi de 500 de milioane de euro (suprasubscrisă de 11,5 ori). Costurile totale de finanțare au fost de 4,375%, mai mici decât rata de finanțare a Statului Român. Situația este ilustrată în cele două tabele de mai jos.

De asemenea, indicele BET al Bursei de la București atinge acum recordul istoric, înregistrând a doua cea mai bună performanță din Europa în acest an, conform datelor oferite de agenția de rating Coface.

Costurile de finanțare ale companiilor de stat românești

Costurile de finanțare ale statului român pe piețele externe

Problema majoră constă în creșterea costurilor de finanțare, precum și în amplificarea datoriei publice, ceea ce duce la o creștere a cheltuielilor statului cu plata dobânzilor. Datoria publică a României a crescut de la 48,3% din PIB în 2021 la 57,2% în iunie 2025, conform Ministerului de Finanțe. În aceste condiții, ponderea cheltuielilor cu dobânzile în veniturile totale ale bugetului a urcat la 7,5%.

Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu peste 45% în primele opt luni ale anului 2025, devenind de trei ori mai mari decât bugetul estimat. Ponderea acestor cheltuieli în veniturile bugetare a ajuns în acest an pe locul 3 în Uniunea Europeană (după Ungaria, cu aproape 10%, și Italia, peste 8%). Grecia, care a avut dificultăți financiare majore în criza din 2007-2008, a redus recent cheltuielile cu datoria publică sub 6,5% din venituri.

Prelungirea evitării recesiunii, cea mai optimistă veste

În cadrul evenimentului Banking Forum, organizat de instituția de analiză financiară, academicianul Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a afirmat că în 2025 cheltuielile cu dobânzile la datorie au crescut cu 12 miliarde de lei. Cu toate acestea, analistul nu este pesimist: „Cea mai favorabilă veste este că România nu intră în recesiune și vor exista investiții importante, chiar dacă ajustarea bugetară a început deja”.

Estimările referitoare la creșterea economică sunt mai moderate. „Oricum, nu va fi o creștere spectaculoasă dacă va avea loc. Nu are cum. Prognoza pentru acest an indică o creștere între 0 și 1%. Pentru anul viitor, rămâne de urmărit dacă această creștere va depăși nivelul actual. Rectificarea bugetară este negativă, iar dacă măsurile n-ar fi fost adoptate, deficitul s-ar fi apropiat de cel din anul precedent. În consecință, economia va resimți dificultăți, iar cetățenii vor simți aceste efecte, precum majorarea TVA-ului care afectează puterea de cumpărare. Distanța față de pragul de 8,4% indică această situație, iar în anul 2026 se preconizează un impact crescut al creșterii fiscale și a inflației.