Mediafax

O nouă ședință de lucru pentru pregătirea proiectelor propuse de România pentru finanțare prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE) a avut loc miercuri la Palatul Victoria, conform anunțului Guvernului.

La consultări, coordonate de șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, au participat experți ai Comisiei Europene și reprezentanți ai ministerelor și instituțiilor implicate în elaborarea portofoliului național de proiecte.

România va primi un împrumut în valoare de 16,68 miliarde de euro, fiind a doua țară din Uniunea Europeană în ceea ce privește fondurile alocate prin Programul SAFE.

Discuțiile au fost urmate de două vizite. Prima locație vizitată a fost Uzina Mecanică București, centru de producție pentru transportoare blindate Piranha, unde România intenționează să dezvolte un proiect în cadrul Programului SAFE, conform comunicatului oficial al Guvernului.

A doua locație vizitată a fost baza aeriană a Ministerului Afacerilor Interne, care dispune de toate echipamentele civile și militare utilizate de forțele de ordine publică.

”Sprijinul din partea Comisiei Europene este esențial pentru finalizarea listei de proiecte ale României, precum și pentru achizițiile comune cu alte state, interoperabilitatea și reducerea timpilor de livrare, prin creșterea capacităților industriale. Ne concentrăm pe dezvoltarea industriei de apărare autohtone și integrarea în lanțurile valorice europene. De asemenea, ne interesază realizarea segmentelor de autostradă Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret, precum și extinderea capacităților militare și civile de apărare. Mulțumim instituțiilor implicate pentru contribuția activă în finalizarea propunerii României în cadrul SAFE și pentru sprijinul logistic și administrativ acordat de către Comisia Europeană”, a afirmat șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca.

Programul SAFE

Prin intermediul Programului SAFE, România urmărește echiparea cu echipamente militare și dual-use pentru toate structurile cu responsabilități în securitatea națională și apărarea civilă. Un alt scop este integrarea industriei naționale de apărare în lanțurile valorice ale Europei.

Prioritar pentru achizițiile finanțate prin acest program va fi localizarea producției în România și implicarea companiilor locale în sistemele de aprovizionare ale industriei de apărare europene.

De asemenea, se urmărește dezvoltarea de capabilități în domeniul dronelor (aeriene sau maritime) în parteneriat cu Ucraina, prin facilitarea producției locale. Cooperarea cu Ucraina, având o expertiză deosebită în acest sector, și cu întregul Flanc Estic, din Finlanda până în Bulgaria, este obligatorie pentru crearea unui sistem de detectare și apărare împotriva dronelor.

Reprezentanții Comisiei vor susține inițiativa României de a iniția dialoguri cu celelalte state din Flancul Estic pentru coordonarea capabilităților de detectare și interceptare a dronelor în spațiul aerian suveran, astfel încât să funcționeze ca un mecanism unitar și să servească drept primă linie de apărare a întregii Europe.

Întâlnirea de la Palatul Victoria

La reuniunea de la Palatul Victoria au participat, printre alții, Herald Ruijters, Coordonator SAFE din cadrul DG DEFIS, Fabio Liberti – Director Adjunct în Direcția de implementare SAFE, Marta Sadel – Specialist în politici publice, și Alina Elena Manea – Specialist în politici publice, din cadrul aceleiași direcții.

De partea română, au fost prezenți șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, ministrul Economiei, Radu Miruță, precum și reprezentanți ai Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Transporturilor, Ministerului Justiției și structurilor naționale de securitate.

Instrumentul SAFE (Security Action for Europe) reprezintă un mecanism financiar temporar al Uniunii Europene, având un buget de 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi. În cadrul acestui program, 19 state membre, inclusiv România, și-au exprimat interesul de participare.

Fondurile sunt alocate în baza unui plan național de investiții în domeniul industriei de apărare, aprobat de Comisia Europeană, iar utilizarea acestora este permisă până la 31 decembrie 2030.