„Am afirmat astfel: 2025 trebuie să fie finalizat în mod responsabil. Am spus că, pentru a atinge volumele de investiții discutate, în condițiile în care dispun încă de 8 miliarde de euro proveniți din împrumuturi, nu pot menține deficitul bugetar la 7,6%, estimat inițial, unde erau și cheltuieli neclare. În cele din urmă, colegul meu, Alexandru Nazare (ministrul Finanțelor, n.r.), s-a confruntat cu numeroase probleme ascunse. Totuși, a reușit să aducă deficitul la 8,4%, ceea ce ne permite să susținem fondurile europene. Atenție, aici vorbim de eficiență, nu mai risipim resurse, ci ne concentrăm pe modul de finanțare al fondurilor europene pentru a putea beneficiary de fonduri. În 2026, urmează o ajustare semnificativă, fiindcă vor intra în vigoare cele mai importante măsuri și, în același timp, vom beneficia de o compensare majoră prin fondurile europene. Am realizat anumite calcule. Doar din absorbția fondurilor europene, ar trebui să existe o ușoară echilibrare de 0,2-0,3%, provenită exclusiv din această sursă. Nu vreau să intru în detalii despre modelare, pentru că, sigur, există expertiză superioară, însă ceea ce vreau să subliniez este că, numai dacă respectăm acest plan, România nu va intra în criză economică. Vă spun chiar atât de clar. Nu există posibilitatea unei recesiuni, fiind o țară în plină construcție, cu aproape 15-17 miliarde de euro în flux, deci nu vorbim de un faliment, ci de o prevenire a unei crize. Aceasta este principala presupunere de la care plec și suntem deschiși la discții detaliate”, a afirmat Dragoş Pîslaru, la cea de-a șasea ediție a evenimentului Banking Forum.

El a subliniat că Moldova a pornit de la un model de creștere bazat pe investiții, în care se autorizau multiple proiecte simultan, lucru care, deși nu ar fi fost neapărat negativ dacă nu s-ar fi suprapus cu perioada electorală, a generat și măsuri populiste ce au crescut cheltuielile recurente și au restrâns spațiul pentru investiții, informează Agerpres.

„Practic, pe de o parte, se urmarea o abordare de stimulare a progresului exemplar, cu lansarea de contracte de finanțare pentru angajamentele statului față de unitățile administrative și diverși parteneri, iar pe de altă parte, se restrângea sfera investițiilor. Această politică contradictorie a dus la o supracontractare masivă a resurselor statului, despre care pot oferi un exemplu: PNRR, cu 28,5 miliarde de euro contracte semnate, dar s-au deschis 47,4 miliarde. La prima vedere, pare un caz excepțional, însă nu este. Toate programele au fost supracontractate, pentru a avea o rezervă, însă această rezervă devine, în anumite limite, ineficientă, în contextul în care proiectele nu se finalizează la timp. Ca o paranteză, dacă ar fi să caracterizez primele 100 de zile de mandat, aș zice că a fost un mix între „merge și așa” și „Doamne, ajută”. Cu aspectul „ajută” încă nu am încheiat, iar eu personal simt nevoie de intervenție divină, încercând totuși să reduc această componentă”, a detaliat Dragoş Pîslaru.

El a adăugat că, în contextul supracontractării, s-au observat întarzieri de cinci ani, urmate de necesitatea de a clarifica sumele disponibile pentru România până la 31 august, precum și adoptarea unei ordonanțe de urgență pentru restrângerea proiectelor la fondurile existente.

„Remarcăm o primă diferență sistemică majoră: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Finanțelor au reluat colaborarea. Acest aspect este extrem de important, pentru că nu poți avea două surse de finanțare care să ignore dialogul reciproc. Nu poți, pe de o parte, semna contracte de finanțare și, pe de altă parte, reduce fondurile. Asta provoacă blocaje în lanț. De exemplu, pentru PNRR, cu 28,5 miliarde de euro contracte semnate, s-au descoperit 47,4 miliarde de euro în proiecte, adică o supracontractare. Nu este un caz izolat; același fenomen s-a produs și în alte programe, fiind rezultatul unei rezerve, care, în anumite limite, are sens, dar după un punct devine contraproductiv, indicând faptul că proiectele nu sunt finalizate la timp și se lasă pentru mai târziu. Ca o observație relaxantă, dacă ar fi să calific primele 100 de zile de mandat, aș spune că au fost un amestec între „merge și așa” și „Doamne, ajută”. Încă nu am încheiat această perioadă, iar eu personal simt nevoia unei intervenții divine, dar încerc să reduc această componentă”, a spus Dragoş Pîslaru.

Severitatea situației economice a fost evidențiată de anumite analize, precum cele referitoare la riscul de recesiune sau situația deficitului bugetar, afectând planurile de absorbție a fondurilor europene.