Potrivit celei mai recente versiuni a Monitorului Fiscal, FMI semnalează că țările dezvoltate au deja un nivel al datoriei publice ce depășește 100% din PIB sau se apropie de acest prag, incluzând Statele Unite, Canada, China, Franța, Italia, Japonia și Regatul Unit.

Se estimează că până în anul 2029, datoria globală publică va depăși 100% din PIB, atingând cel mai înalt nivel din 1948 și continuând tendința de creștere, a precizat FMI, recomandând consolidarea rezervelor de capital pentru a atenua riscurile economice.

Reprezentantul FMI a menționat că până la sfârșitul deceniului, nivelul datoriei publice globale ar putea ajunge la 123% din PIB în condiții de scenariu negativ, dar rezonabil, apropiindu-se de nivelul record de 132% din PIB atins după al Doilea Război Mondial.

„Din perspectiva noastră, cea mai problematică situație ar fi cea în care ar aparea perturbări financiare”, a declarat Vitor Gaspar, într-un interviu, citând raportul FMI din marți, unde se menționa că piețele financiare devin prea adaptate riscurilor precum războaiele comerciale, tensiunile geopolitice și deficitele guvernamentale extinse, care, împreună cu activele supraevaluate, sporesc probabilitatea unei corecții „dezordonate” a piețelor.

Astfel de evoluții ar putea genera o spirală descendentă fiscală și financiară, asemănătoare celei din criza datoriilor suverane din Europa, începută în 2010, a explicat Gaspar.

„Având în vedere riscurile semnificative din perspectivă, este esențial să fim pregătiți, iar pregătirile implică rezerve de capital pentru a permite autorităților să răspundă la șocuri grave într-o eventuală criză financiară. Studiile FMI indică faptul că țările cu mai mult spațiu fiscal pot limita mai eficient efectele negative asupra pieței muncii și economiei în cazul unor șocuri severe și a unei crize financiare”, a afirmat Gaspar.

Costurile împrumuturilor sunt acum considerabil mai mari față de perioada celor mai recente crize financiare din 2008 și până în 2020. Creșterea ratelor dobânzilor exercită presiune asupra bugetelor, într-un context de necesități ridicate, cauzate de tensiuni geopolitice, fenomene meteo extreme și îmbătrânirea populației, notează oficialul FMI.

El a adăugat: „Deși recunoaștem dificultățile de implementare a reformelor fiscale de către politicieni, este momentul să ne pregătim, fiind necesare măsuri specifice pentru investiții în educație și infrastructură, pentru a stimula PIB-ul”.

Prin alocarea unui punct procentual din PIB față de nivelul actual al cheltuielilor pentru educație și alte investiții în capital uman, se poate obține o creștere a PIB-ului de peste 3% până în 2050 în economiile avansate și aproape dublu în țările în curs de dezvoltare, conform estimărilor FMI.