Din nefericire, ne confruntăm cu un nivel ridicat de deficit bugetar, începând din 2017. În 2024, conform legii bugetului, deficitul prevăzut era de 5,6%, însă a ajuns la peste 9%. Am depășit chiar și previziunile ajustate, conform planului bugetar pe termen mediu, care țintea un deficit de 2,5% în 2031. Acum, ca urmare a măsurilor, în special a creșterii taxelor și a unei mai stricte colectări, suntem pe o tendință descendentă. Această tendință trebuie menținută pentru a reveni la un deficit de 7%, după ce initial se estima un deficit de 8%. Se discută acum la Bruxelles să nu fie nicio problema pentru că ne aşteptăm la 8% deficit. Sperăm să fie 8% și nu 9%, pentru că, dacă măsurile de reducere semnificativă a cheltuielilor se întârzie, probabil că această va fi problema de discuție. În 2031, obiectivul este atingerea unui deficit de 2,5% din PIB.

Practic, ne confruntăm cu o nevoie de ajustare a deficitului de 5,5% din PIB, de la 8% la 2,5%. Totuși, acest plan de ajustare pe șapte ani nu include alte necesități, cum ar fi suplimentarea cheltuielilor cu apărarea cu 3%. Mai trebuie luată în calcul și influența pensionării decrețeilor din 2028, necesități care pun o presiune considerabilă și va necesita un efort de asigurare de resurse de peste 10% din PIB pentru a atinge deficitul țintă.

Veniturile bugetare nu au crescut în ultimii ani, România având venituri fiscale de 30-31% din PIB. Acestea ar putea crește dacă țara ar avea o mai bună colectare a Taxei pe Valoarea Adăugată.

În planul de ajustare prezentat la Bruxelles anul trecut, prognoza veniturilor din TVA pentru 2031 era de 7,5%. Luând în considerare colectarea teoretică de 11%, este evident o țintă prea mică. Este un document ușor de înțeles doar pentru persoanele capabile să analizeze o astfel de situaţie. Dacă propunem o creștere veniturilor din TVA, cum abordăm o astfel de problemă? Oamenii de afaceri sunt afectați de acest dezechilibru.

O asemenea ajustare a deficitului nu poate fi realizată doar prin modificări ale PIB-ului actual, ci prin creșterea producției, fără a se ajunge la o creștere a datoriei publice.

Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale a organizat conferința „Nevoia restructurării și reconstrucției economiei naționale românești într-o lume în schimbare”.