La prima vedere, adolescentul Marian pare mai degrabă un copil. Subțirel, cu un zâmbet cald și o privire impresionantă, el poartă de la fragedă vârstă povara unei afecțiuni renale grave. Din adolescență, aparatul de dializă a devenit un companion zilnic, iar spitalul, o a doua casă pentru el.

Crescut și îngrijit la Centrul „Ion Holban”, Marian a fost pacient al Spitalului de Copii „Sf. Maria” din Iași, unde personalul medical l-a considerat „prietenul tuturor”. Profesioniștii din centru vorbesc despre el cu o căldură aparte, căci, în ciuda suferinței, nu și-a pierdut niciodată optimismul.

Recent, Marian a primit o veste mult așteptată: o oportunitate de transplant renal. Operațiunea s-a desfășurat la Spitalul „Dr. C. I. Parhon” din Iași și a durat aproape 10 ore.

Transplantul lui Marian a fost parte dintr-un adevărat efort medical. În aceeași săptămână, două familii au acceptat să doneze organe ale persoanelor dragi, aflate în moarte cerebrală.

De la o femeie de 49 de ani, medicii au prelevat rinichii și ficatul.

De la un adolescent de 15 ani, victimă a unui accident cu trotinetă electrică în Piatra Neamț, au fost recoltate cordul, rinichii și ficatul.

Cordul a salvat viața unui tânăr din Elveția, iar o porțiune din ficat a ajuns la un copil de doar 4 ani din București. „Aceste gesturi de generozitate transformă tragedia în speranță”, a declarat managerul Centrului de Transplant Iași.

Pentru Marian, un singur rinichi înseamnă acum libertatea de a visa la o viață normală. Fără dializă, fără spitalizări repetate, fără frică. Îngrijit de personalul medical, el are șansa de a recupera anii furați de afecțiune.

Povestea lui Marian nu este doar o poveste medicală, ci și una despre solidaritate. Fără deciziile unor familii aflate în momente dificile, acest miracol nu ar fi fost posibil.

În România, numeroși pacienți așteaptă pe listele de transplant. Fiecare donator înseamnă vieți salvate, iar exemplul de la Iași demonstrează importanța discuțiilor deschise despre donarea de organe.