„În toamna acestui an, estimările noastre arată că deficitul bugetar va rămâne peste 8% până la sfârșitul anului. Acestea sunt datele actuale. Este dependent de măsurile ulterioare și de modul în care se vor derula anumite investiții. Însă, timpul limitat disponibil face ca impactul măsurilor adoptate în acest an să fie nesemnificativ. Anul viitor ar trebui să conducem deficitul cât mai aproape de 6%, astfel încât cheltuielile administrative să nu crească mult mai mult decât veniturile”, a declarat Ilie Bolojan joi, la Euronews.

El a menționat că în ultimii ani diferența dintre venituri și cheltuieli a crescut și că își dorește ca, de anul viitor, să se oprească această tendință negativă. Este crucial ca deficitul să scadă, pentru a preveni acumularea datoriilor României, a subliniat el.

„Este esențial să ne îndreptăm spre o tendință de reducere a deficitului, pentru a ne stabiliza situația datorială. An de an, prin contractarea unor credite tot mai mari, datoria României crește, iar sumele plătite sub formă de dobânzi vor fi tot mai importante. Ipotetic, nu este o problemă majoră dacă există deficit, atât timp cât îl poți finanța. România își finanțează deficitul, dar pe măsură ce sumele cresc, deficitul se amplifică. Costul de finanțare devine tot mai ridicat, până devine insuportabil. Nu trebuie să ajungem în această situație. Dacă survine o perturbare pe piața internațională, riscăm incapacitatea de plată, cu consecințe financiare considerabile”, a explicat Bolojan.

Prim-ministrul a mai subliniat necesitatea unei discipline bugetare în România pentru a evita risipa de resurse, pentru a crea condiții favorabile dezvoltării economice și pentru a stimula producția energetică.

El a evidențiat potențialul agricol important al țării, însă, spre deosebire de Ungaria și Polonia, care au susținut industria prelucrării alimentelor, România nu a investit suficient în acest sector.

„Ne confruntăm cu deficite semnificative în sectorul agro-alimentar, ceea ce este anormal pentru o țară cu potențialul României. Prin urmare, o a doua direcție importantă este stimularea industriei agro-alimentare, sprijinirea exporturilor și a produselor românești în general, pentru a echilibra balanța comercială”, a adăugat el.

Şeful Guvernului a pledat pentru atragerea investițiilor externe, menționând că volumul acestora a ajuns la 5 miliarde de euro pe an, comparativ cu 10-11 miliarde de euro în urmă cu câțiva ani.

„Există domenii cu tehnologie avansată, cum ar fi inteligența artificială și centrele de date, pe care nu le putem dezvolta în România, deoarece nu dispunem de competențele necesare. Acest transfer de tehnologie trebuie susținut prin atragerea investițiilor străine și autohtone, în același timp. Este nevoie să atragem mai mulți oameni în mediul economic. Dacă nu dispunem de forță de muncă suficientă – ceea ce este o realitate – nu trebuie să acordăm ajutor social pe o perioadă de un an, în timp ce în Germania se acordă ajutoare pe o perioadă de șase luni, iar Ungaria – timp de trei luni, de exemplu. Trebuie să atragem mai mulți oameni în forța de muncă. Trebuie să eliminăm și să reducem la minimum posibilitățile de pensionare anticipată la vârste de 48-50 de ani, și să sprijinim prelungirea vârstei de pensionare cât mai aproape de standardele internaționale, pentru a avea mai mulți oameni activi pe piața muncii, altfel nu vom avea cu cine să plătim pensiile”.