„Trebuie să înţelegem că unele metode utilizate de un actor extern în România, chiar şi în 2024, urmează un model specific. Este vorba de doctrina confruntării informaţionale, care vizează influenţarea opiniei publice naţionale. Campania a urmat etape specifice. În primul rând, trebuiau conturate anumite narative care să aibă impact asupra populaţiei. Cercetările noastre au demonstrat că, încă din 2019, o companie cu legături în Federaţia Rusă a desfăşurat o campanie de ţintire precisă a populaţiei româneşti online. Similar cu situaţia de dinaintea Brexit-ului, din Marea Britanie” , declară procurorul general al României, Alex Florenţa.

Ca şi în cazul Brexit-ului, s-au utilizat date din mediul online pentru a analiza preferinţele populaţiei referitoare la diferite narative. Apoi, populaţia a fost segmentată pentru a identifica grupuri receptive la mesaje specifice.

„În România, s-a întâmplat similar cu situaţia din Marea Britanie, la momentul Brexit-ului. Prin analiză şi ţintirea publicului, s-au identificat patru mari narative la care populaţia românească era receptivă. O infrastructură online a difuzat aceste narative, prin diverse canale. Scopul a fost acela de a concentra populaţia românească pe aceste narative, perpetuându-le. Această infrastructură s-a dezvoltat începând cu 2022. ” adaugă Alex Florenţa .

Odată captivată într-o astfel de bulă informaţională, populaţia devine vulnerabilă la manipulare. „Fidelizându-i pe anumite site-uri sau pagini social media controlate de actorul extern, se alimentează curiozitatea şi interesul lor cu ştiri false, generate de inteligenţa artificială, adaptate preferinţelor lor. În momentele decisive pentru actorul extern, cum ar fi alegerile prezidenţiale din anul trecut, se modifică paradigma narativă. S-a urmărit susţinerea unui candidat independent.”

Narativele, adaptate intereselor fiecărei categorii, sunt concepute pentru a fi ușor asimilate şi acceptate.

Micro-ţintirea a început în jurul anului 2019, conform declaraţiilor lui Alex Florenţa.

„Raportul din acel moment conţine date detaliate despre segmentele populaţiei româneşti, clasificate în funcţie de preferinţe, nu doar pe narative, dar şi pe regiuni geografice. Probabil că pe baza acestei ţintiri precise se dezvoltă apoi narativele destinate populaţiei româneşti, prin infrastructura menţionată. Infrastructura s-a activat în 2022 şi a continuat până la finalul anului 2024. Prin prezentarea acestor narative, anumite segmente populaţionale au fost captive în aceste bule informaţionale. Amplificaţie considerabilă s-a observant în primul rând cu câteva zile înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale de anul trecut. Totul s-a desfăşurat prin modificări ale volumului de informaţie către populaţie, concentrându-se pe sprijinul pentru candidatul independent.”

Articolul explică cum a influenţat „fenomenul Georgescu” opiniile populaţiei şi comparaţiile cu situaţia dinainte de Brexit.