Mediafax

Guvernul României nu reușește să controleze deficitul bugetar, în ciuda unei creșteri semnificative a veniturilor în primele nouă luni din 2025. Deficitul ca procent din PIB este de 4,56%, aproape identic cu cel din aceeași perioadă a anului trecut (4,57%). Problema principală constă în creșterea nominală a deficitului, care a ajuns la 86,3 miliarde de lei, potrivit datelor prezentate de experții financiari.

Bugetul primește, dar nu recuperează

Veniturile bugetare totale au crescut cu 11,8% în primele nouă luni din 2025 față de aceeași perioadă din 2024, determinate de contribuții sporite la impozitul pe salarii (+20,5%), impozitul pe proprietate (+23,5%), accize (+15,9%) și taxe vamale (+34,8%). Și fondurile europene au contribuit la această creștere, înregistrând un avans de 135% la sumele primite prin PNRR.

Însă această evoluție pozitivă s-a dovedit insuficientă pentru a contracara expansiunea deficitului: „Veniturile depășesc cheltuielile, dar creșterea este nesemnificativă în raport cu ținta de reducere a deficitului bugetar, care va fi de cel puțin 8% din PIB în acest an”, notează analiștii.

Datoria publică devine tot mai costisitoare

Cheltuielile totale au crescut cu 10,9%, dar unele categorii de cheltuieli au cunoscut o creștere accentuată. Cheltuielile cu dobânzile la datoria publică au crescut cu 45,4% în primele nouă luni din 2025, consecință a volumului mai mare de împrumuturi contractate de stat și a dobânzilor mai mari decât în alte state din regiune.

„Dobânzile la credite au crescut foarte mult, cu un plus de 45%, an/an. Aceste creșteri salariale au fost acoperite din împrumuturi, nu din venituri”, subliniază sursa citată, arătând că presiunea asupra bugetului nu mai provine din salariile curente sau din cheltuielile obişnuite, ci din costul tot mai ridicat al susţinerii deficitului.

România are un rating BBB-, cu perspectivă negativă, acordat de Fitch Ratings, una dintre cele mai importante agenții de evaluare financiară. Acest rating este cel mai scăzut din categoria „investment grade” (recomandat pentru investiții), iar o eventuală retrogradare ar clasifica țara în categoria „junk” (risc ridicat pentru investitori).

Proiecte europene fără acoperire bugetară

Cofinanțările pentru proiectele europene au crescut considerabil în 2025: +60% pentru fondurile structurale și +130% pentru cele din PNRR. Formal se pare o performanță remarcabilă dar, practic, această creștere a secat rapid bugetul. În doar nouă luni, guvernul a cheltuit 20 de miliarde de lei pentru a acoperi partea națională din proiecte, dar acum se recunoaște că nu exista o acoperire bugetara pentru proiectele asumate. Întrucât cofinanțarea reprezintă, în medie, 25% din valoarea totală, există riscul ca România să piardă accesul la fonduri europene semnificativ mai mari, doar pentru că nu poate susține contribuţia naţională din buget.

Măsuri restrictive, rezultate slabe

„Guvernul a implementat măsuri de austeritate, însă deficitul nu scade”, susțin analiștii. Restricționarea cheltuielilor de personal, amânarea investițiilor fără acoperire bugetară și creșterile de impozite sunt insuficiente pentru a restabili echilibrul bugetar – un deficit între 7 și 8% din PIB este necesar.

Și situația datoriei publice este îngrijorătoare, ajungând la 55% din PIB și estimată să ajungă la 60% până în 2026. Statul acoperă o parte din creșterile salariale și investiții prin împrumuturi costisitoare, ce preseaza suplimentar bugetul.

Perspective economice optimiste, dar cu rezerve

Guvernatorul BNR şi preşedintele României estimează o revenire în 2026, însă unii economişti avertizează asupra unui risc de stagnare economică: „creștere economică mică, inflație ridicată”. Chiar și avansul PIB de +0,3% este considerat nesemnificativ.

Articolul Guvernul nu stăpânește deficitul: Mai mulți bani la buget, dar gaura se adâncește apare prima dată în Mediafax.