Împrumuturi record: datoria externă a României atinge cote alarmante în iulie 2025

Luna iulie 2025 a marcat un moment critic, cu o creștere substanțială a datoriei externe totale a României. Datoria externă a crescut cu 8 miliarde de euro doar în această lună, iar cea pe termen lung cu peste 9 miliarde de euro.

În perioada ianuarie – iulie 2025, datoria externă a României a crescut cu 15,3 miliarde de euro, ajungând la 220,2 miliarde de euro. Această valoare reprezintă un record nefavorabil, rezultatul unei combinatii de factori structurali si conjuncturali, evidențiate de statistici.

La 31 iulie 2024, nivelul datoriei externe totale era de aproximativ 180,1 miliarde de euro. Comparativ cu 31 decembrie 2023, înregistrăm o majorare de 8,3%.

Această creștere semnificativă este explicată în principal de emisiunile masive de obligațiuni externe și împrumuturi contractate de stat, pentru acoperirea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei scadente.

De asemenea, companii private au luat împrumuturi comerciale și externe, iar băncile au atras lichidități din exterior. În ciuda acestor factori, reducerea datoriei externe a BNR a avut un impact limitat în inversarea trendului.

O singură emisiune de bonduri guvernamentale pe piața externă a atins 4,7 miliarde de euro.

Administrația publică a contribuit în mod major la sporirea datoriei externe, cu 13,4 miliarde de euro. Creșterea include diverse forme de obligațiuni, finanțări ale deficitului bugetar și noi împrumuturi.

Creșterea substanțială a datoriei este cauzată de emisiunile externe masive, necesare pentru a acoperi deficitele și a refinanța obligațiile scadente, într-un context de instabilitate a dobânzilor.

Emisiunea de euroobligațiuni din 9 iulie 2025, de aproximativ 4,7 miliarde euro, este una dintre cele mai mari emisiuni guvernamentale externe din ultimii ani.

Programul de finanțare prin euroobligațiuni (MTN) a fost extins, cu un nivel țintă de 13 miliarde de euro pentru 2025 și un plafon extins până la 90 miliarde de euro. Aceasta va permite continuarea emisiunilor de stat.

Finanțarea prin împrumuturi de la furnizori externi a rămas activă.

Companiile românești au contribuit cu 2,4 miliarde de euro, prin credite comerciale și avansuri, reflectând un volum crescut de importuri finanțate de credite externe.

Sectorul bancar a adăugat 0,5 miliarde de euro în datoria externă, prin atragerea de fonduri de la nerezidenți, pentru a menține lichiditatea bancară.

Excepțional față de tendințele generale de creștere, Banca Națională Română a redus datoria externă cu 1,3 miliarde de euro.

Datoria pe termen lung a crescut cu 16,1 miliarde de euro, iar cea pe termen scurt a scăzut cu 0,8 miliarde de euro.

Serviciul datoriei externe în perioada ianuarie-iulie 2025 a fost de 53,2 miliarde de euro, însă rata serviciului datoriei pe termen lung a scăzut la 14,6%, comparativ cu 19,6% în 2024, rezultând o mai bună gestionare a reînnoirilor și a scadențelor.

Rezervele valutare acoperă 100,4% din datoria externă pe termen scurt, asigurând o marjă de siguranță.