Guvernul României a fost informat că riscă să piardă 227.936.161 de euro din fondurile PNRR, după ce Comisia Europeană a suspendat suma din cererea de plată nr. 3. Motivul: neîndeplinirea integrală a Jalonului 121.

Ministerul Energiei a explicat că procedurile de selecție pentru consiliile de administrație și supraveghere ale întreprinderilor energetice de stat nu au respectat cerințele de transparență și competitivitate prevăzute în OUG 109/2011.

Jalonul 121 impune selectarea și numirea membrilor consiliilor prin proceduri competitive și transparente. Legislația stabilește termene de 60 de zile de la expirarea unui mandat pentru demararea procedurii, pentru a evita prelungirea conducerii prin interimat.

Numire controversată la vârful Hidroelectrica

Compania națională Hidroelectrica este vizată de Comisia Europeană pentru „4 deficiențe în Consiliul de Supraveghere și 2 deficiențe în cadrul Directoratului”. Actualul director general, Károly Borbély, este suspectat de potențial conflict de interese, având o istorie în Consiliul de Supraveghere și în Comitetul de Nominalizare.

Deși Ministerul Energiei susține că Borbély nu a participat la decizii esențiale și că selecția a fost făcută de un expert independent, Comisia a concluzionat că procedura nu îndeplinește criteriile de transparență și competitivitate și că intervalul scurt între demitere și numire nu asigură evitarea conflictului de interese.

Alte companii energetice, vizate pentru numiri

Și numirea directorului financiar al Hidroelectrica, Marian Fetița, este criticată. Comisia Europeană a solicitat clarificări privind eligibilitatea profesională, concluzionând că acesta nu îndeplinea condițiile impuse.

Situația similară se observă și la Complexul Energetic Oltenia, unde Comisia Europeană a găsit deficiențe în procedura de selecție a unor membri din Directorat, considerând neregulă și implicarea unor membri în recrutarea consultantului.

Un val de nereguli în sectorul energetic

Probleme de guvernanță corporativă au fost identificate și în alte companii energetice de stat: Nuclearelectrica, Romgaz, Oil Terminal, Conpet, SAPE, Electrocentrale Craiova, Midia Green Energy, CNCIR și Complexul Energetic Valea Jiului. Acestea includ numiri provizorii prelungite, proceduri de recrutare nefinalizate sau contracte pe perioade mai scurte decât cele legale.

În unele cazuri se pun în discuție incompatibilități ale membrilor consiliilor de administrație sau supraveghere, iar în altele sunt semnalate nereguli în procedurile de selecție.

Amenințarea pierderii de fonduri

Autoritățile au dificultăți în a remedia situația, din cauza lipsei pârghiilor legale directe și a contractelor deja semnate. Experții estimează o penalizare de cel puțin 25 de milioane de euro pentru menținerea în funcție a unor membri implicați.

Fostul ministru al Energiei susține că problema a fost rezolvată în timpul mandatului său, prin revocarea membrilor și modificări legislative. Cu toate acestea, Guvernul actual susține că nu are instrumente legale pentru revocarea membrilor.

Contextul pierderii fondurilor PNRR

În total, România are suspendate 869 de milioane de euro din PNRR, din cauza neîndeplinirii a trei jaloane. Printre acestea se numără problema reformei guvernanței corporative în companiile energetice de stat.

Articolul se concentrează pe critică și consecințele potențiale pentru fondurile europene, în sectorul energetic românesc.