România deţine un rating suveran Baa3, cel mai scăzut din categoria „investment grade” la Moody’s, având o perspectivă negativă. Analiza recentă, care a inclus şi retrogradarea perspectivei, a argumentat această decizie printr-un deficit bugetar semnificativ, creşterea datoriei publice (estimându-se o majorare la 59-62-68% din PIB între 2026 şi 2028, în funcţie de scenariul considerat) şi creşterea costurilor cu dobânzile guvernamentale. Agenţia va anunţa ratingul României vineri, 12 septembrie, fiind ultima dintre cele trei mari agenţii de rating care se pronunţă asupra situaţiei ţării noastre. Fitch şi Standard & Poor’s (S&P) au confirmat deja poziţia actuală.

Conform evaluării agenţiei de rating, dacă Guvernul va implementa măsuri suplimentare de consolidare financiară şi va respecta ţintele stabilite, România ar putea evita retrogradarea şi, mai ales, ar putea reveni la o perspectivă „stabilă” a ratingului.

În caz contrar, dacă nu se vor respecta aceste condiţii (abateri semnificative de la plan, o creştere excesivă a costurilor cu dobânzile, instabilitate politică etc.), ratingul ar putea fi coborât (retrogradare din categoria investment grade).

După cum afirmă Adrian Codirlașu, deocamdată „situaţia este stabilă”, doar inflaţia a mai crescut, însă era previzibilă. „Până nu survin evenimente neprevăzute, nu există premise pentru o modificare a ratingului României. Ba chiar, la ultima şedinţă, guvernatorul BNR a subliniat că nu se anticipează o creştere a ratei dobânzii de politică monetară în acest an, deoarece inflaţia ridicată este considerată un fenomen temporar”.

În ceea ce priveşte dobânzile la împrumuturile guvernamentale de pe piaţă, acestea au cunoscut o uşoară scădere de la ultima analiză a Moody’s, situându-se între 6,90% şi 7,75%, de la cea mai scurtă până la cea mai lungă maturitate a împrumuturilor.

Fără acord FMI

În ultimele evaluări, FMI a redus previziunile de creştere economică pentru România în 2025, de la 3,3% la 1,6%, anticipând o uşoară redresare în 2026, însă creşterea va rămâne moderată, în contextul consolidării fiscale şi al slăbirii condiţiilor externe.

De asemenea, a fost evidenţiată necesitatea unei consolidări bugetare mai ample şi a implementării unei reforme fiscale. Potrivit ultimelor evaluări, FMI nu a solicitat măsuri extreme de austeritate sau majorări automate de taxe drept condiţie imediată (cel puţin iniţial).

Totuşi, au fost înaintate recomandări privind ajustarea poverii fiscale de pe muncă către consum şi capital, reducerea impozitelor şi contribuţiilor pe muncă, prin creșterea taxelor pe consum (TVA, accize) și pe proprietate/capital.

De asemenea, FMI a sugerat introducerea unui sistem cu două cote de impozitare a veniturilor din muncă (ex. 15% şi 25%) şi reducerea/eliminarea contribuţiilor la asigurările de sănătate pentru majoritatea angajaţilor, plus reforme în impozitarea capitalului şi a proprietăţilor.

Guvernul a luat în calcul unele dintre aceste recomandări, însă nu pe toate. În prezent, nu există un acord de finanțare activ între România și FMI și nici nu este preconizată o astfel de colaborare, existând doar misiuni de consultanţă în baza Articolului IV.