Ministrul Mediului critică lipsa de eficiență a strategiei de combatere a deșertificării.

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, declară că strategia națională de combatere a deșertificării este ineficientă, fiind practic inactivă. Aceasta susține că situația este gravă, îndeosebi pentru securitatea alimentară a României, deoarece zonele agricole din sud se confruntă cu secete repetate, necesitând subvenții constante. Însă, rezistența la ideea schimbărilor climatice, exprimate de grupuri ideologice, face ca planurile adecvate de a gestiona fenomenul să fie prost primite de public.

Buzoianu exemplifica faptul că fondurile destinate împăduririlor au existat timp de trei ani, însă rezultatele au fost modeste, doar 9.000 de hectare împădurite din ținta de 26.000 de hectare. Această performanță neconvingătoare a determinat Comisia Europeană să reducă alocațiile României.

Ministrul susține că, ținând cont de situația actuală, este imposibil să se îndeplinească ținta inițială și se arată optimistă, exprimând dorința de a dubla progresele din ultimii doi ani, pentru a ajunge la ținta de 18.000 de hectare.

Buzoianu evidențiază importanța strategiei de împădurire pentru conservarea solului și mediului și, implicit, a siguranței comunităților locale. Ea subliniază că deșertificarea are implicații devastatoare asupra existenței locuitorilor din zonele afectate, prin limitarea surselor de venit.

În încercarea de a debloca și eficientiza programul de împădurire, ministrul susține că a depus eforturi considerabile pentru creșterea suprafețelor acceptate de Comisia Europeană.

Este criticată situația în care s-au realizat doar 9.000 de hectare dintr-un total de 56.000 prevăzute prin PNRR. Se evidențiază faptul că, inițial, subvențiile agricole au fost mult mai atractive, descuraguind fermierii să opteze pentru împăduriri. Buzoianu susține că există studii care atestă creșteri ale recoltelor de până la 30% în zonele unde se implementează perdele forestiere, în cazurile în care fermierii ar fi ales opțiunea de împădurire.

Ministrul informează despre depunerea a 38.000 de solicitări pentru plantare de arbori corespunzătoare a 38.000 hectare, dar aceasta a fost prematură. Se anunță un memorandum către guvern pentru o majorare a țintei la 23.000 de hectare, care ar permite satisfacerea fondurilor europene și o creștere cu 14.000 de hectare.

Buzoianu propune implementarea unui program național de împădurire, analog cu cel din PNRR, pentru a menține dinamismul inițiativei. Apoi subliniază necesitatea de a reorienta programul de vouchere al AFM-ului către proiecte strategice naționale, inclusiv împăduriri, în loc de vouchere pentru bunuri și servicii neesențiale pe un plan de mediu.